Nici nu m-am mutat bine în Amboise că am și început să cotrobăi prin oraș. E drept, m-a determinat și faptul că am avut musafiri de sărbători, așa că în zilele în care nu plecam pe undeva, ieșeam la o plimbare pe lângă casă. Așa, să se așeze mâncarea mai bine. Vremea nu a fost tot timpul frumoasă, au fost zile călduțe, dar și zile extrem de reci, când gerul s-a mai domolit au venit ploile, dar cu o haină mai groasă am rezolvat problema. Și să nu credeți că am mers numai așa, aiurea. Unele plimbări au fost chiar tematice, ca aceasta de față: Amboise: fluviul, oamenii, orașul. Cum am aflat despre ea? 

Păi, răsfoind pagina oficiului de turism local, în căutare de activități în zonă, am descoperit ceva foarte interesant, anume faptul că oficiul Val d’Amboise are o aplicație pe care o poți descărca pe telefon sau pe tabletă și care, pe lângă faptul că este foarte ordonată și face navigarea mai ușoară, conține și o mulțime de informații despre ce să faci în acest micuț oraș. Eu consider în ziua de azi aceste aplicații indispensabile, la fel cum consider și versiunile mobile ale siteurilor, mai ales a celor de turism. Numai acasă 70% din navigarile pe internet le fac de pe telefon sau tabletă, apăi când sunt plecată.
 
În fine, revenind, printre informațiile despre ce să vizitezi, ce să faci unde să mănânci sau să stai, am găsit și câteva drumeții pedestre prin oraș. Sunt foarte bine gândite astfel încât să ajungi în punctele cele mai interesante ale urbei, iar dacă alegi ca telefonul să-ți fie localizat, după ce te-ai poziționat în punctul de départ te ghidează el pe unde să mergi, informându-te în același timp la locurile unde se află obiective interesante sau panoramele deosebite.

Și uite-așa am mers și eu, cu aparatul la gât și telefonul în mână să descopăr orașul Amboise. Am ales prima drumeție din listă: Amboise: l’eau, les hommes, la ville, care pornește fix din fața castelului, lungind Loara până într-un punct unde cotește la deal, pe poteci ce se pierd printre casele trogloditice, ca să coboare mai apoi în centru, pe lângă conacul lui Leonardo DaVinci, Clos Lucé. Însă mie cel mai mult mi-au plăcut punctele de belvedere, destul de multe pe traseu, puncte de unde se deschid panorame interesante către oraș și fluviu. Cu siguranță vederea este mult mai interesantă când natura este verde și cerul senin, dar a mers și așa.
Etichete: , , , ,