Iată că se fac trei ani de când am dat Tours pe Amboise, acest orășel cochet și turistic de la malul Loarei. Mi-e foarte drag Amboise, deși, recunosc, nu la fel de drag ca Tours, m-am atașat de el, mă fascinează și mă încântă cu fiecare traversare, adesea obositoare, a Loarei de acasă spre centru și știu sigur mi-ar lipsi castelul, ce se oglindește în apele fluviului, străduțele înguste și răcoroase, cu case una lângă alta, dar mai ales forfota din centru, dacă viața ne va duce vreodată spre alte meleaguri. Însă cel mai tare mi-ar lipsi Loara, cu indolența și capriciile ei, această apă emblematică și niciodată suficient de limpede, pe care m-am obișnuit să o admir zilnic. Însă nu despre asta este vorba acum, ci despre ce se poate vizita într-o zi la Amboise… 


Ei bine, de cum ajungi în centru ochii ți-i ia castelul, cocoțat de secole pe un pinten stâncos menit să domine toată urbea. Dar dacă vei căuta mai atent cu privirea, străduța François I, mărginită de Hôtel Morin, vechea primărie și de silueta impozantă a bisericii Saint Florentin, te va purta din doi pași în Place Michel Debré, vechea piață centrală a orașului, locul de întâlnire al negustorilor pe vremuri. 


Încadrată de o mulțime de terase și restaurante, magazine de suvenire sau cofetarii cu vitrine îmbietoare, așezate toate la rând, la parterul acelor « maisons de bourg » înalte și drepte, piața răsună mereu într-o atmosferă veselă, plină de viață. Localnici laolaltă cu turiști, străini amestecați printre francezi, clinchetul paharelor de vin pe fundalul farfuriilor cu preparate locale, personaje costumate din alte timpuri ce se zăresc și se pierd printre miresmele îmbietoare venite de la prăvăliile cu bunătăți, târguri tradiționale, festivaluri sau concerte, în centru la Amboise se întâmplă întotdeauna ceva, o reală plăcere, mai ales în zilele de vară.

Place Michel Debré


Place Michel Debré

Place Michel Debré

Orice vizită la Amboise trebuie să înceapă dimineața pe răcoare cu un popas la cofetăria Bigot, situată pe colț, în piața Michel Debré. Ai să o recunoști negreșit vara după mușcatele de la fereste ce curg în valuri colorate și după vitrinele îmbietoare, pline cu bunătăți una și una. Odată așezat la terasa cu vedere spre dantelata capelă Saint Hubert, locul de odihnă al lui Leonardo DaVinci, pe un scaun orientat obligatoriu cu fața spre piață, îți recomand în primul rând cafeaua la piston, cu sau fără lapte. Și ceaiurile sunt foarte bune, mai ales cel verde cu jasmin, miammm! Alături poți alege un croasant proaspăt, un pain au chocolat, sau de ce nu o prăjitură savuroasă. Prețurile sunt un pic mai mari decât la alte cofetarii din oraș, însă Bigot e numai una. Dacă preferi un mic dejun sărat, atunci să știi că la Bigot servesc și omlete sau ouă ochiuri, tarte sărate cu salată sau mini-pateuri cu diverse umpluturi. 

cofetăria Bigot


Cu burta plină, vei porni acum să vizitezi castelul, urcând rampa de la intrare, folosită în Evul Mediu de cavalerii călăre. 


Castelul Amboise este cel care a introdus stilul renascentist pe Valea Loarei, datorită regelui Charles VIII, care după un război cu Italia se întoarce acasă nu doar cu prada, ci și cu multe idei, vrând să construiasca pe malul Loarei un castel la fel că cele văzute acolo. Deși ceva mai mic decat alte castele de pe Valea Loarei, eu personal îl găsesc cel mai elegant și rafinat, atât din punct de vedere al arhitecturii, cât și al decorațiunilor interioare, al grădinilor cu influențe toscane-mediteraneene, dar mai ales pentru că datorită asezării pe un deal oferă o panoramă splendidă asupra orașului, Loarei și împrejurimilor. Amboise a  cunoscut perioade de abandon și numeroase faze de demolare, ceea ce vedem noi astăzi reprezentând doar o cincime din ceea ce a fost candva. 

castelul Amboise



castelul Amboise


castelul Amboise

vedere de pe terasele castelului Amboise

                                         vedere de pe terasele castelului Amboise

Mai multe informații despre prețuri, program de vizită, tururi ghidate, specacole și evenimente culturale organizate în incinta castelului, găsești pe siteul castelului.  
  
E bine de știut că la Castelul Amboise se organizează vara o mulțime de evenimente culturale, câteva dintre ele fiind: Festivalul Avanti la Musica cu concerte de muzică clasică și paradă de costume venețiene – anual, la sfârșitul lunii iunie, Prophétie d’Amboise, spectacol de teatru, dansuri și lumini despre viața la curtea regelui François I, de două ori pe săptămână, seara, în iulie și august, tururi ghidate prin catacombele castelului, etc. 
  
Despre vizitele mele la castel am povestit AICI. 

După ce ieși de la castel, în celălalt capăt al pieței decât cel pe unde ai intrat, fie vei porni la o plimbare scurtă să explorezi orășelul, fie, dacă este deja ora prazului, vei ochi un loc unde să te așezi și să mănânci, pentru că, după cum bine se știe, în Franța restaurantele servesc doar între 12 și 14, dacă ai ratat acest interval ai toate șansele să rămâi nemâncat. Ei, nu chiar, sigur vei găsi ceva pe stradă, un sandviș, o tartă, o felie de pizza, un hot-dog, un burger, ceva. Ca să nu mai vorbesc că în centru există un Carrefour City, deschis toată ziua. 
  
Dacă alegi totuși să faci un tur prin oraș înainte de masă, atunci traversează piața Michel Debré, după care ia-o la stânga pe rue Naționale, o străduța pietonală, îngustă, mărginită de case vechi, bordată de buticuri, foarte pitorească de altfel.  

rue Naționale


Exact la intrare ridică privirea pentru a admira Turnul cu ceas, Tour de l’Horloge, construit ca o poartă de intrare în oraș, din care se păstrează foarte bine astăzi arcada, transformat în clopotniță în secolul XV și decorat cu un ceas în anul 1500. 
  

Tour de l’Horloge



Continuă până în capăt pe rue Nationale, unde se înalță demnă și impunătoare biserica Saint Denis, edificiu religios construit în stil roman, începând cu anul 1107, pe locul unei foste biserici construită de Sfântul Martin în secolul IV. 

  
biserica Saint Denis


După ce ai vizitat biserica coboară micuțul deal pe unde ai venit și fă la stânga pe avenue des Martyrs de la Résistance, apoi la dreapta pe Quai du Général de Gaulle și continuă spre pod fie pe partea dreaptă, cea cu orașul,  fie pe partea stângă, pe promenada amenajată în lungul Loarei. 


Când ai ajuns în dreptul podului nu te întoarce în centru pe strada François I. Deschide mai întâi ușa bisericii Saint Florentin, construită la cererea lui Louis al XI începând cu 1477, modificată în stil renascentist la începutul secolului XVI, clasată ca monument istoric în anul 1963. Apoi fă un popas la Hotel Morin, ce găzduiește muzeul fostei primarii, construit în secolul XVI la inițiativa lui Pierre Morin, trezorierul regelui Louis al XII-lea, într-un stil ce îmbină goticul cu renașterea italiană, după planurile a doi dintre arhitecții ce au conceput castelele Chambord și Chenonceau. Muzeul e deschis din iunie până în septembrie iar intrarea este gratuită. 

Hôtel Morin, vechea primărie și biserica Saint Florentin

Acum mergi înainte puțin după pod și străpunge casele ce flanchează Loara pe străduța Charles VIII ce te va conduce fix la piciorul castelului, pe rue de la Concorde. Este unul dintre locurile mele preferate din oraș, un loc unde nu ajung mulți turiști, un loc ce îți oferă o perspectivă foarte interesantă asupra grandiosului castel de jos în sus. După o ședință foto ieși de pe străduță spre dreaptă în centru, exact în fața cofetăriei Bigot de unde ai plecat. 
  


rue de la Concorde



Despre plimbările mele prin oraș am povestit AICI 
  
Acum chiar că trebuie să te așezi la o masă. Unde? Păi depinde ce vrei să mănânci. 

La Anne de Bretagne, chiar pe colț, dacă găsești loc, că e mereu plin, fac cam de toate: salate, paște, fripturi. Pentru o pizza bună îți recomand pizzeria Florentine, tot în piața centrală. Mai este și Via Roma, dar nu am încercat-o personal. Pentru o friptură de vițel bună mergi la Le Feu d’Amboise, azi Le Parvis, au o terasă-grădină în spate foarte liniștită. Foarte bine cotat este și restaurantul Chez Bruno, dacă găsești loc, de regulă e cu rezervare, pentru o bucătărie ceva mai tradițională și rafinată. La Hippeau fac o salată tourangelle genială, în timp ce la Amboiserie au cam de toate, pentru orice buzunar. Ah, da, și sunt și câteva „creperii”  în centru pentru amatorii de clătite sărate sau dulci. Preparatele vor fi acompaniate desigur de un vin local, Touraine-Amboise de exemplu, în rosé sau roșu, iar la aperitiv vă recomand un kir petillant, făcut cu un vin spumant local, Vouvray sau Montlouis, plus lichior de fructe. 
  



masa la Le Feu d’Amboise, azi Le Parvis




Cateva localuri de incercat la Amboise


După masă este timpul să-i facem o vizită lui Leonardo DaVinci la conacul Clos Lucé. Așa că ne depărtăm de piața Michel Debré, urmând strada Victor Hugo ce șerpuiește la deal. Toată forfota se atenuează ușor, liniștea și răcoarea făcându-și loc printre casele vechi de secole. Este liniștea timpului care s-a oprit în loc, o tăcere stranie  într-un loc parcă rupt de realitatea vremurilor noastre moderne. 

strada Victor Hugo

strada Victor Hugo


strada Victor Hugo de sus (exista niste trepte ce duc la un punct de belvedere)


Conacul Clos Lucé este locul unde Leonardo Da Vinci și-a trăit ultimii trei ani din viată, pictând și lucrând la miile de pasiuni pe care le avea și locul unde își dă sufletul, pe 2 mai 1518, s-ar zice că în brațele regelui François I, care plângea la căpătaiul lui.  Invitat la curtea Franței, artistul, în varstă de 64 de ani, traversează Alpii și se instalează la Clos-Lucé.  Aduce cu el de la Roma, în sacoșele sale ponosite, trei dintre panzele preferate, printre care si „portretul unei doamne din Florența”, nimeni alta decât celebra Gioconda.


Conacul este foarte șic și într-o stare extrem de bună, cred că cel mai bine refăcut castel de pe Valea Loarei. Este mai degrabă un muzeu, un loc de interpretare, de cunoaștere și descoperire a universului lui Leonardo DaVinci, foarte interesant atât pentru adulți, dar și foarte educativ pentru copii. Patruzeci de mașini sunt expuse, machetele fiind realizate de compania IBM după desenele originale ale artistului și construite cu materiale epocii. Se pot admira invențiile lui Leonardo în domeniile civile și militare, în domeniul mecanicii, al opticii, hidraulicii și aeronauticii: primul tanc, primul automobil, primul pod mobil, primul elicopter etc. De asemenea, 6 animații 3D sunt disponibile pe ecrane pentru a înțelege mai bine mecanismul.


Conacul Clos Lucé 


Conacul Clos Lucé 





Despre vizitele mele la Clos-Luce am povestit AICI.

Dincolo de Clos-Lucé puțini drumeți mai ajung. Dar dacă te încumeți să cobori străduța delimitată de ziduri vei sosi numaidecât la o încrucișare de drumuri, dintre care unul îngust și misterios se pierde spre micuțul castel Gaillard. Ai putea să-l vizitezi, nu durează mult. Sigur te va încânta  cu povestea să interesantă, despre Dom Pacello da Mercoglian, grădinar pentru trei generații de regi, și despre portocalii săi. 
  


castelul Gaillard


Despre vizita mea la Gaillard am povestit AICI 
  
Dar gata cu istoria. Ziua se apropie de sfârșit, e vremea pentru relaxare înainte de a părăsi orașul. Și unde te poți relaxa mai bine la Amboise decât pe Insulă. 

Ile d’Or, insula locuită ce separă Loara în două brațe, este un fel de Ile de la Cité amboaziană, un cadru excepțional, unde natură și istoria s-au îmbinat armonios. În partea ei „locuită”, pe lângă cartierul pe care-l găzduiește, cu străduțe bordate de case -multe transformate în pensiuni cu vedere spre castel- insula este o adevărată oază de activități în aer liber, atât pentru noi localnicii cât și pentru vizitatori. Un camping, o piscină dotată cu două bazine și tobogan, terenuri de sport (tenis, fotbal, volei), mese de ping-pong, o bază de canoe-kayak, etc. Dincolo de acestea, în partea ei sălbatică și împădurită, pleaca câteva trasee marcate de drumeție, sau VTT, pentru a admira flora și fauna Loarei. 


Strada ce lungește malul este numai bună de plimbare, ea oferid o panoramă deosebită asupra fluviului, orașului și castelului. Pun pariu că vei fi tentat să faci multe poze. Dar stai, asta nu e tot, cea mai frumoasă priveliște e un pic mai sus, la statuia lui Leonardo DaVinci, unde este și amenajat un loc de popas și poze. 

Ile d’Or


vedere de pe Ile d’Or


plimbare pe Ile d’Or

Ile d’Or



Ile d’Or


Iar după toate acestea, un cocteil la Shaker, unul dintre cele mai bune baruri de cocteiluri din regiune, la o măsuță cu fața la castel nici că poate încheia mai bine o vizită la Amboise. 

Mai multe poze din Amboise gastesti în albumele de pe g+

  
Etichete: , , , ,