vieux%2520tours%2520france%252016.JPG.jpeg

In • by Larisa, 19/10/2012

PREVIOUS« Plimbare Tours (5): Vechiul Tours

M-am născut în București, dar locuiesc de aproape 14 ani în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, călătorii, bucate și vinuri bune, iar aici scriu despre experiențele și viața de român în Franța, despre Valea Loarei, regiunea aceasta minunată în care locuiesc, despre locurile interesante pe care le vizitez la sfârșit de săptămână sau în vacanțe, mai aproape sau mai departe de casă, impreună cu soțul meu și fetele noastre, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber. Pe Citeste mai mult »

Cu Azorel la plimbare

Duminică de toamnă târzie la Loches: Cité Royale

După prânzul și plimbarea prin centrul istoric din Loches am purces la vizita cetății. Cité Royale de Loches este instalată pe un pinten stâncos ce domină orașul și întreaga vale a râului Indre, afuent al Loarei. A fost fortificată în Evul-Mediu timpuriu, construcția sa a evoluat lent pe durata mai multor ani, astăzi numărându-se printre […]

Hai cu primăvara la Amboise!

Uitându-mă, întâmplator, pe niște poze mai vechi am văzut că acum patru ani pe vremea aceasta inflorisera deja cireșii în Tours. Ce frumos, ce bucurie a fost atunci să-i pozez, țin minte. Umblam prin oraș cu aparatul într-o mâna și cu lesa lui Azorel în cealaltă cu nesaț, vrând parcă să descopăr tot, să nu-mi […]

Pe malul Loarei în Tours

Nu știu dacă a venit cu adevărat primăvara în Tours, dar de multe ori așa am impresia. Vremea este destul de însorită, nu foarte rece, iar de zăpada nici nu poate fi vorba. Cel puțin momentan, că anul trecut a nins în februarie. O zi! O zi a nins și tot atât a ținut și […]

Prima vară în grădina noastră

Vara asta a fost pentru noi prima la curte, așa că am încercat să profităm de ea cât am putut, mânați cel mai probabil de entuziasmul începătorilor, de curiozitatea celor care au locuit mereu la bloc, dar și de vremea caldă de anul acesta, total neobișnuită pentru regiunea Touraine.

Viața la țară: după două luni la Amboise

Vorba vine „viața la țară”, că Amboise este mai degrabă un orășel decât un sat chiar dacă la prima vedere nu pare. În plus, „viața la țară” din ziua de astăzi e foarte diferită de cea despre care ne povesteau bunicii și asta nu numai aici la mine, ci mai peste tot în lume. Apa […]

I’m back

Nu am mai scris de multa vreme nimic pe blog, in schimb i-am schimbat designul! L-am aranjat, l-am dichisit, nu-i asa ca e frumos?!… Dap, nici acum nu voi scrie nimic pentru ca nu stiu ce. Nu stiu despre ce sa povestesc, nu stiu despre ce sa vorbesc. Bine, daca stau sa ma gandesc putin […]

Vacanța noastră de vară italiano-corsicană

Unul dintre avantajele vacanțelor la început de toamnă, pe lângă evitarea aglomerației (treabă relativă, firește!) și prețurile un pic mai scăzute, este după părerea mea iluzia prelungirii verii: când la aproape toată lumea se instalează astenia de toamnă, la tine se va instala frenezia Plecării. Sincer, nu mi-am dat seama de acest lucru până acum, […]

Cam greu cu blogul în ultima vreme…

Dragii mei, Iar au trecut o mie de ani (vorba vine) de când nu am mai scris nimic pe blog. Între muncă, copii și treburile casei nu mai rămane mult timp liber, iar ăla care rămane mi-e din ce în ce mai greu să îl dedic blogului. Am mai multe idei și aș vrea să […]

Lista mea de filme relaxante

O cină savuroasă și ușor de preparat, un ceai parfumat și un film relaxant. Cam asta ar fi rețeta unei seri reconfortante în opinia mea. Îmi plac filmele, nu mai este nici un secret. N-am un gen preferat, depinde de subiect, de distribuție, de filmul în sine. Mă uit deopotrivă la drame și la fantasy, […]

Weekend la Amboise și Acvariul Touraine

Imi place regiunea în care locuiesc, în ciuda vremii neprietenoase. Îmi place, printre altele, pentru că îmi oferă destul de multe posibilități de petrecere a timpului liber. Nu profit eu chiar de toate, că deh, așa se întâmplă de multe ori, dar cel putin atunci când vreau, am de unde alege. Vreau să ies pe […]

De sfântul Valentin în Bucegi: spre Piatra Arsă

O zi însorită de iarnă. Telecabina ne lasă la cota 1400, sub un cer senin de sticlă, cu un soare care aruncă raze reci peste pământ. Totul este nemișcat. Urcăm, depărtându-ne ușor de civilizație. Pătrundem în cetatea muntelui de care îmi era atât de dor, lăsând lumea obișnuită în urmă. Ușor, în spatele nostru zgomotele […]