Ziceam că nu mai am povești pentru blog? Na că mi-a rămas una nescrisă. Anul trecut pe 1 mai am fost la castelul Chambord, la cea mai mare „brocante”, adică cel mai mare târg de obiecte vechi (de vechituri parcă sună ca naiba) din regiune. N-am scris despre acesta la momentul respectiv, nu prea mi-e clar de ce, probabil că a coincis cu perioada când mi s-a cam făcut greață de blog și nu numai de el. Cum așa? Păi cu doar câteva săptămâni înainte de brocanta cu pricina, pe care mi-o programasem conștiincios cu mult timp în urmă, aflasem cu mare bucurie că sunt însărcinată. Iar dacă primele săptămâni de sarcină s-au derulat normal, ei bine începând fix cu acel weekend de 1 mai lucrurile au luat o turnură mai neplăcută, adică a început perioada de grețuri non-stop, care a durat vreo trei luni. Nici acum nu știu ce m-a marcat mai tare în cele nouă luni de sarcină, răul din prima perioadă sau imobilizarea la pat din ultima, amândouă au fost rele dar parcă prima a fost ceva de… neuitat. Și totul s-a întâmplat de la o zi la alta, așa că la Chambord am pornit cu o senzație de vomă de zile mari, probabil din acest motiv aceasta a fost și ultima sindrofie de acest gen la care am participat, cred că și astăzi când aud de târg de vechituri mi se face automat rău.   


Sunt mai multe astfel de târguri aici, „marchés aux puces”, „vide-greniers”, „salons d’antiquaires” unde se vând de la obiecte de artă, porțelanuri fine sau mobilier veritabil de epocă până la toate nimicurile pe care le are omu’ prin pod, haine și încălțăminte, cărți, discuri etc. Față de restul târgurilor de gen, la brocante nu sunt particulari, ci mai degrabă comercianți, oameni care exact cu asta se ocupă, cu cumparatul obiectelor vechi de la unul sau altul și vânzarea lor mai departe. În regiunea mea brocantele sunt foarte populare, majoritatea organizându-se anual, la anumite date fixe și în anumite locații știute. Dintre cele mari ar fi această de la Chambord, care reunește în fiecare an de 1 mai negustori din toată Franța, sau cea din a două zi de Rusalii de la Amboise. Altfel, brocante mai mici se organizează săptămânal prin diverse sate și orașe din Touraine, vreo două chiar în Tours. 

Vine lumea la brocante? Sigur că da. Fiincă ele se țin duminica sau în zile de sărbătoare mușterii sunt o mulțime, fie că își aruncă ochii, fie că vor să cumpere sau caută ceva. De regulă la brocantă nu vii cu un scop, dar sigur printre maldărele de obiecte vei găsi ceva de trebuință. Sau poate chiar cauți ceva, eu la Chambord mi-am caut și găsit la un preț de nimic o supieră pe cinste, astfel ca atunci când am invitați să nu mai aduc oala la masă. Și dacă aș fi avut bani de cheltuit mai erau o mulțime de mărfuri ce-mi făceau cu ochiul, servicii superbe de masă, tacâmuri, pahare, tablouri, piese de mobilier deosebite, textile, dar mai ales moartea mea, veiozele de epocă, zău că mi-aș lua sute dacă aș putea.  

În concluzie, în ciuda grețurilor, fu faină brocanta de la Chambord. Foarte aglomerată ce-i drept, inclusiv la restaurantele de pe domeniu, mi-amintesc că abia am reușit să găsim o masă liberă. N-am mai mers anul acesta, prea înghesuială pentru o ieșire cu Erika, dar voi care ajungeți în vizită pe Valea Loarei în prima zi din mai, aflați ca intrarea e gratuită pe domeniu și merită experiența. În rest, programul târgurilor de obiecte vechi din Franța îl găsiți AICI. 

Etichete: , , ,