Afara este o vreme incredibil de trista si mohorata de toamna. Este unul din acele momente in care anotimpul asta al meu preferat isi arata partea mai putin prietenoasa. Exact asa a fost si in weekendul ce a trecut, dar asta nu m-a impiedicat sa il petrec intr-un mod frumos si vesel.  Sambata eram invitati la niste prieteni acasa la « o degustare de vinuri« , fireste, ce altceva poti sa faci mai bine in Franta?! 

Trebuia sa fie in oras, dar planurile s-au schimbat si asa ne-am trezit sambata pe seara undeva la vreo 30 km de Tours, pe langa Château-la-Vallière, undeva in mijlocul nicaieri-ului, pe campuri ce se unduiesc molcome spre zari, printre palcuri de padure si case ratacite, desprinse parca din alte timpuri. Nu stiu daca mi-ar place sa locuiesc in asemenea loc, dar cu siguranta o casa de vacanta pierduta undeva la tara m-ar incanta teribil. 
Undeva intr-un astfel de peisaj rupt parca din povesti, se afla casa de vacanta a unor cunostinte, o casuta simpatica, mica, aranjata cu gust, rustica, cu un semineu mare in salon, in care au ars lemne toata noaptea, in timp ce vinul a curs in pahare si friptura a sfarait pe gratar. O noapte ploiasa si rece de octombrie, dar plina de veselie si voie buna. Dimineata ne-a gasit tot acolo, dupa un somn profund intr-un dormitor la mansarda. Ah, cat de bine este sa admiri culorile toamnei cu un croissant proaspat in mana si o cafeluta aburinda pe masuta din gradina, sub un alun batran, langa o poienita cu flori.
Am facut si o plimbare scurta pe drumul ce serpuia printre acele case de piatra uitate de lume si am surprins cateva poze. Nici macar nu am avut aparatul la mine, asa ca niste prieteni draguti mi l-au imprumutat pe al lor. Stiau cat de mult ador sa fac poze. Si uite asa a trecut inca un sfarsit de saptamana si odata cu el aproape jumatate din acesta toamna. Cat de repede trece timpul, nu vi se pare?

Étiquettes : , , , , , , ,