Paris Franta

Va povestesc despre un sfarsit de decembrie la Paris. Cateva zile minunate pline de dragoste si emotie. De liniste si de pace. Cateva zile cu adevarat de vis. In articolele urmatoare o sa va mai povestesc si despre alte locuri pe care le-am vazut si cutreierat, dar sa incepem cu inceputul. Cum orice este frumos trece repede, acum sunt inapoi acasa, un pic melanolica, hranindu-ma cu imaginile din fotografii si tanjind la alte zile la fel de pline de iubire si dupa acele locuri minunate.

Nu sunt genul de om ahtiat sa viziteze. Nu ma impresioneaza niciodata cladirile, statuile, tablourile si calc foarte rar la muzee. Nu imi place sa merg la “shopping” si nu cumpar chestii decat atunci cand am nevoie. Iubesc mai degraba natura si imi tresalta inima de fiecare data cand vad un munte, o vale, un rau. Ador sa-mi petrec timpul in aer liber inconjurata de liniste. Imi place sa visez. Imi place sa simt mai mult decat sa vad. Nu stiu daca ma intelegeti, dar ce vreau sa spun este ca nu sunt genul de turist care alerga cu harta in mana, disperat sa vada tot, fara sa-i scape nimic. Sunt mai degraba o fire romantica si idealista. Imi place sa ma contopesc cu admosfera locului si sa ma cufund cu totul in ea.
Am petrecut in Paris cateva zile si au fost suficiente pentru vizitat. Clar imi doresc sa ma intorc. Dar sa ignor orice obiectiv turistic mega-cunoscut si doar sa merg, sa privesc, ascult. Sa simt… Sa ma plimb, visatoare si indragostita, pe stradutele necunoscute si neumblate, sa patrund in lumea aceea romantica, atat de potrivita cu spiritul meu.
Niciodata nu va fi destul ca sa cuprinzi farmecul acestui oras si al contrastelor lui: cladiri vechi si noi, oameni, vizitatori si localnici. Podurile, Sena, vaporasele, totul te face sa visezi, sa te pierzi. Dar cel mai important lucru, care facea ca inima mea sa zburde de emotie, era ca, in sfarsit, eram noi doi. Pentru ca asta a fost si ideea calatoriei. Luni intregi de asteptare, zile ce au trecut cu greu. O vacanta intreaga aveam in fata, nimeni si nimic nu mai conta. Liniste, pasiune, iubire. Eram impreuna.

Am mers la Bazilica Sacre-Coeur, situată în Piata St. Pierre, pe colina Montmartre. Inainte de a intra in bazilica, ne-am oprit cateva momente pentru a admira de la inaltime frumusetea Parisului. Poate daca nu ar fi fost lapovita ar fi fost mai fain.

Paris Franta

 

De aici am mers in Place de la Concorde, una din cele mai mari piete ale Parisului, situata la capătul de est al bulevardului Champs-Élysées. Apoi am luat-o la pas pe Champs-Élysées, cunoscut sub numele de „La plus belle avenue du monde” pana la Arcul de Triumf.
Arcul de Triumf este un omagiu in onoarea celor ce au luptat pentru Franta, in special in timpul razboaielor napoleoniene.
Paris Franta

 

Paris Franta

 

Apoi a urmat Turnul Eiffel. Monumentul isi trage numele de la proiectantul sau, Gustave Eiffel si este cea mai inalta cladire din Paris. Trebuie neaparat vazut si urcat in el. Noi am ales momentul seara, intrucat vroiam sa ma bucur de toate luminile Parisului. Din turn ai parte de cea mai spectaculoasa priveliste asupra orasului, dar este in mod cert un si loc in care trebuie sa te duci pentru arhitectura si grandoarea sa.
Paris Franta

 

Paris Franta

 

Paris Franta

 

A doua zi a urmat Catedrala Notre Dame, care chiar daca nu este chiar cea mai mare catedrala din lume, este cu siguranta cea mai faimoasa si cunoscuta. Mi-a placut catedrala si mai ales mica piata din fata ei unde poti sta pe bancuta si hranii porumbeii. Foarte dragut! 

Paris Franta

 

Paris Franta

 

Paris Franta

 

Paris Franta
Am traversat Sena si am mers tinandu-ne de mana pe malul ei pana la Muzeul Luvru, cel mai vizitat muzeu de arta din lume, un monument plin de incarcatura istorica. Nu am intrat inauntru, intrucat eu personal nu vedeam rostul de a pierde o zi intreaga pe holurile lui. Asa ca ne-am multumit doar cu arhitectura deosebita a cladirii si curtea interioara cu piramida. Oricum ai nevoie cel putin de o zi sa il vizitezi si asta in fuga.
Paris Franta

 

Paris Franta

 

De la Luvru am pornit pe jos, pierzandu-ne printre strazi, lumini si magazine. Inserarea se lasa incet peste oras si peste inimile noastre. Dragoste, emotie. Momente de vis si unice in acelasi timp. Sa mergi cu toate simturile deschise. Sa vezi si sa simti, sa te lasi surprins. Sa adulmeci, sa respiri, sa intelegi. Sa gasesti colturile de oras pe care locuitorii nu le mai percep de mult si pe care turistii normali nu au timp sa le vada. Sa plutesti…. Atat de frumos…. O plimbare linistita care iti reda parca speranta ca mai exista inca un loc mirific unde te poti regasi.
Paris Franta

 

Paris Franta

I se spune “La ville de l’amour”. Si chiar este. Cel putin pentru mine. Adevarat ca poate daca mergi cu gasca de prieteni, nu il vei simti asa. Sau poate da. Depinde si de spiritul tau. Dar cand te plimbi de mana cu persoana pe care o iubesti pe stadutele lui, fara a sti exact unde te indrepti, cand sufletul iti pulseaza de emotie, cand orice sentiment, traire, reactie, o percepi cu intensitate maxima, nu ai cum sa nu te contopesti intru totul in admosfera acestui oras. Stiu, sunt o visoatoare. Si nici o mizerie a vietii nu ma va vindeca vreodata de ..a fi o romantica incurabila.

Etichete: , , ,