universitatea%2Bde%2Barhitectura.jpeg

In • by Larisa, 25/11/2010

PREVIOUS« Bucurestiul nostru, cel de toate zilele

M-am născut în București, dar locuiesc de aproape 15 ani în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, călătorii, bucate și vinuri bune, iar aici scriu despre experiențele și viața de român în Franța, despre Valea Loarei, această regiune minunată în care trăim, despre locurile interesante pe care le vizitez la sfârșit de săptămână sau în vacanțe, mai aproape sau mai departe de casă, împreună cu soțul meu și fetele noastre. Scriu și despre hobby-urile noastre și activitățile care ne bucură timpul Citeste mai mult »

Noaptea celor o mie de focuri la Villandry

Nici nu știu ce mi-a plăcut cel mai mult la sărbătoarea de sâmbăta trecută de la Castelul Villandry… Să fi fost oare parada de costume și măști venețiene? Sau grădinile luminate de mii de lumânări? Poate focul de artificii tras pe ritmuri de muzică renascentistă. Habar nu am, dar cert este că, în ciuda vremii […]

Micul meu dejun italian

Recunosc, m-am franțuzit! De ceva vreme servesc croissant și prăjituri la micul dejun, eu care cu ceva ani în urmă n-aș fi conceput senzația de dulce pe stomacul gol. Cu toate acestea, acum câteva zile, am avut poftă de ceva mai special și mi-am preparat un mic dejun italian, în aminirea zilelor călduroase petrecute la […]

Iarna mea cu iarba verde

Iarna la mine este un fel de toamnă târzie. Un fel de noiembrie, cam așa. Doar copacii goi, fără nici măcar o frunză uscată trădează și te fac să te gandești la iarnă. Temperatura nu scade decât foarte rar sub 0, în rest rămâne pe la câteva grade peste. Iarba este mereu verde pe câmpuri […]

Profitând de soare

Satul Sant Antonino, labirintul de piatră din Corsica

Vara trecută, într-o după-amiază toridă de iulie, cam ca toate după-amiezile în Corsica, am lăsat plaja deoparte și am pornit din Calvi într-o plimbare spre satul Sant Antonino. Ne doream o evadare scurtă, ceva care să ne scoată din ritmul leneș al țărmului și să ne arate puțin din inima muntoasă a insulei. Cunoșteam satul, […]

Bucurestiul nostru, cel de toate zilele

Astazi mi-am propus sa scriu. Mi-am propus inca de aseara. Aveam multe idei, acum realizez ca le-am pierdut pe toate. Mi-a luat putin sa imi aduc aminte despre ce voiam sa scriu, ah, da, mi-am amintit. Voiam sa va arat niste poze facute de mine, cam acum o luna, cand inca era toamna, in minunatul […]

Plimbarea de seară

În fiecare dimineață și seară ies cu Azorel la plimbare. Un câine vine întotdeauna cu ceva obligații la pachet, așa că fie că sunt obosită sau lipsită de chef, el chiar trebuie să iasă afară. Și nu trebuie să iasă afară doar pentru a-și face nevoile cum cred unii posesori de animale de companie, ci […]