Lorena, alaturi de Alsacia, este una din regiunile mele preferate din Franta, se stie. Trecuta de-a lungul istoriei de multe ori din mainile francezilor in ale nemtilor, Lorena a imprumutat ce e mai frumos si mai interesant de la ambele popoare. Este fascinant cat de bine se imbina acolo eleganta si rafinamentul francez, cu arta si rigurozitatea germana. Plimbandu-te pe stadutele oraselor, sau prin sate, nu mai stii de multe ori in care dintre tari te afli de fapt. Vara trecuta am petrecut 3 saptamani in Lorena, la cativa km de Metz, undeva langa Burtoncourt. Este o regiune inimaginabil de frumoasa, ininsa pe coline molcome, in care m-as intoarce fara sa ma gandesc prea mult, ori de cate ori as avea ocazia. 


Ce sa vezi in Lorena?

Daca ajungi aici nu rata in primul rand orasele Metz si Nancy. Cu celebra Piata Stanislas si Palatul Ducilor de Lorena, Nancy este un oras plin de istorie si cultura, in timp ce Metz, mai putin mai cunoscut, desi capitala de regiune, te imbie cu centrul sau vechi medieval deosebit, sau cartierul imperial, construit de nemti in perioada de ocupatie.
Apoi, daca ai timp, fa o plimbare prin micile sate, pentru ca ar putea fi o adevarata placere. Asezari pierdute intre coline, cu nume germane, cu case traditionale nemtesti, desprinse parca din alte timpuri, te fac parca pentru moment sa crezi ca ai trecut, fara sa realizezi, frontiera franceza. Am mers cu masina intr-o zi din Burtoncourt pana la Boulay-Moselle (stiu, n-ati auzit de ele, nici eu pana atunci!), pe o sosea pustie ce isi facea loc printre dealuri si am ramas incantata de-a dreptul.
Daca iubesti muntele, Vosgii te asteapta cu multe trasee de drumetii, majoritatea usoare, fiind un masiv care nu depaseste 1400 m. Cel mai celebru traseu este Route des Cretes, folosit in Primul Razboi Mondial ca drum pentru aprovizionarea frontului.
Si daca tot suntem la capitolul Primul Razboi Mondial, daca esti pasionat de istorie, nu trebuie sa ratezi Verdun, locul unde s-a purtat una dintre cele mai sangeroase batalii si Memorialul ridicat sa aduca un omagiul celor cazuti pe front. Eu nu am fost si mi-a parut rau apoi, nu stiu cum atunci a putut sa-mi scape, dar data viitoare cu sigurata nu-l voi rata.
Metz

Ce mananci si ce bei in Lorena?
Cum spuneam Lorena pastreaza mult din cultura germana si asta se rasfrange pana la preparate culinare si bauturi, dar nu atat de mult ca Alsacia, care vorba aia…acolo nu mai esti in Franta. 
Nu poti ajunge aici fara sa gusti specialitatea traditionala, care a facut inconjurul lumii, adica quiche-lorraine. Este o tarta sarata, ce poate fi servita ca antreu sau ca fel principal, facuta cu sunculita afumata (lard fumé- unul dintre ingredientele de baza ale bucatariei acestei regiuni), smantana, oua, lapte si nucsoara, aceasta din urma dandu-i gustul specific. Ti-am pregatit mai jos o reteta de quiche lorraine, incercata de mine acasa. Alte mancaruri traditionale mai sunt diverse combinatii de carne si legume (in special cartofi, care sunt „sfinti” in aceasta zona), cum ar fi: bouchée à la reine (un fel de pateuri cu carne, ciuperci, n-am incercat, dar urmeaza) preparatul preferatal reginei Maria Leszczynska, potée lorraine (carne cu legume).
Dupa, urmeaza desigur branza. Cea mai celebra branza in Lorena este Munster, o branza din lapte de vaca, cu miros puternic, intepator…din aia „imputita” ca sa ma intelegeti mai bine. Nu oricine o poate aprecia…dar puteti incerca.
Iar ca desert….pai cel mai cunoscut desert din Lorraine este tarta cu….corcoduse. Da ati citit bine: corcoduse, care de altfel sunt foarte apreciate in aceasta regiune si folosite atat la prajituri cat si pentru fabricarea de diverse alcooluri tari si parfumate, gen tuica mai pe romaneste. Nu stiu, n-am gustat, eu raman la vin! V-am pregatit si o reteta de tarta incercata si gustata de mine, numai ca eu am inlocuit corcodusele cu ceva asemanator, adica prune, pentru ca nu am gasit la momentul respectiv. 
Alte deserturi traditionale mai sunt multe, care cu siguranta le-ati gustat, dar n-ati stiut ca de aici vin. Nici eu! Una dintre ele ar fi celebra madlena, (cred ca toata lumea stie ce e aia, un fel de briosa si toata lumea a gustat-o). Ei bine madlena este originara din orasul Commercy, regiunea Lorena si poarta numele unei servitoare, Madeleine Paulmier, care pregateste acesta prajitura special pentru ducele Stanislas Leszczynski, tatal reginei, Maria Stanislas Leszczynski , sotia lui Ludovic al XV-lea. Da, probabil v-ati prins ca-mi place istoria, nu? Deci trebuie sa gustati madlena, aici „la mama ei”, daca ajungeti, sau sa va ganditi la colinele Lorenei, oriunde ati gusta-o! Intr-o zi o voi incerca si eu acasa, am descoperit ca am tava speciala pentru madlene.
Alceva dulce din Lorena si ultra-mega–cunsocut sunt celebri macarons. Sunt multe retete regionale de macarons in Franta, dar unele dintre cele mai savuroase sunt cele ale macaron-ilor de Boulay-Moiselle sau de Nancy. Bine se pare ca originea acestei mici prajituri, pe care toata lumea o asociaza cu Franta, vine din Italia, se zice ca ar fi adus-o Maria de Medici de la Florenta, nu se stie, dar despre asta vom vorbi altadata, probabil cand va voi arata cum am preparat eu macarons à la maison. Dar va pot spune ca niciodata nu am mancat mai multi macarons in viata mea, si mai buni, ca atunci cand am stat in Lorena.

Ar mai fi baba au rhum, care este pe lista de incercari viitoare in ale gastronomiei, un fel de savarina mai pe romaneste, dar sub alta forma. Este cica originara din Polonia, adusa si adaptata in Lorena de dl Stanislas Ducele, de care vorbii mai sus. 

Ce bem? Pai…vinuri regionale (in special albe sau rosé), ca suntem cu un picior in Franta si bere traditionala, pentru ca suntem cu celalalt picior in Germania. Da, in Lorraine se consuma multa bere. Aici am baut bière amère, bere amestecata cu un sirop amar, …interesanta, ce pot sa zic. Puteti incerca.

Cam asta ar fi pe scurt bucataria din Lorena. Acum hai sa preparam ceva simplu si bun,
acasa, impreuna…
 
1. Quiche lorraine

Ingrediente:
  • 1 foaie de aluat foietaj 
  • 200 g smantana 
  • 200 ml lapte 
  • 2 oua 
  • 200 g sunculita afumata taiata marunt 
  • sare & piper dupa gust (un varf de cutit) 
  • un varf de cutit de nucsoara macinata 
  • optional: 120 g cascaval ras
Ingredientele sunt in principiu pentru o forma de tarta cu diametrul de 20 cm. Daca aveti una mai mare, a mea din imagine are 25 cm, mariti cantitatile cu cateva grame. Sunculita si cascavalul ras se pot pune mai mult sau mai putin dupa preferinta (desigur nici sa umple juma’ de forma), iar crema cat sa umple tarta, insa sa mai ramana cativa milimetri liberi, pentru ca in cuptor va mai creste si riscati sa dea pe-afara.

Indindeti aluatul intr-o forma de tarta, tapetata in prealabil cu unt
si faina (optional, eu nu tapetez decat cu unt!), intepati-l cu
furculita (ca altfel face bule in cuptor!), lasatil 15 minunte in
frigider, apoi pre-coaceti 10 minute in cuptoul preincalzit, la 180°C.

Intre
timp preparati umplutura: sunculita o caliti bine in putin ulei, apoi o scurgeti si o puneti deoparte.
Amestecati ouale, laptele, smantana, sarea, piperul si nucsoara intr-un blol, pana amestecul devine omogen.

Dupa
cele 10 minute, scoateti aluatul din cuptor, puneti pe fund mai intai
sunculita calita, apoi radeti putin cascaval (este optional, reteta
originala nu are asa ceva!), dupa care turnati amestecul de oua cu
restul ingredientelor.
Coaceti tarta la 180 de grade in jur de 20-30. Este gata cand capata o culoare aramie, la fel ca si aluatul de pe margine.

Aluatul se poate prepara, desigur in casa, din 250 grame faina, care se amesteca bine cu 125 g unt (solid, NU topit!), pana se obtine ceva sfaramicios. Se adauga 1 ou mic, un varf de cutit de sare si putina apa, vre 20 ml, gen 1 lingura-doua, se mesteca si se framanta pana arata ca …un aluat omogen si elastic. Se face o bila, se inveleste in folie alimentara si se baga 30 de minute la frigider. Se scoate se intinde si….vezi reteta mai sus!

2. Tarta de corcoduse (prune) 

Ingrediente:

  • 1 aluat foietaj 
  • 80g migdale macinate pudra
  • 50 g zahar
  • 1 ou 
  • 50 g unt 
  • esenta de migdale amare 
  • 400 g de corcoduse (prune sau alte fructe proapete cat sa acoperere bine toata suprafata tartei) 
Ingredientele
sunt in principiu pentru o forma de tarta cu diametrul de 20 cm. Daca
aveti una mai mare, mariti cantitatile cu cateva grame. 
Taiati fructele jumatati, scoateti samburii si stropti cu putin suc de lamaie sa nu oxideze.

Amestecati pudra de migdale, zaharul, oul, untul topit si cateva picaturi de esenta de migdale, pana amestecul devine fin si omogen.

Indindeti aluatul si aranjati-l in forma de tarta, tapetata in prealabil cu unt. Turnati compozitia de migdale, peste care asezati frumos, ordonat fructele.

Coaceti la 180-200 grade timp de 30-35 minute.

Aluatul se poate prepara, desigur in casa, vezi mai sus reteta.


Va doresc pofta buna si sa nu ocoliti Lorena. Chiar daca nu este atat de cunoscuta, ca Alsacia, este o regiune care merita vazuta, inteleasa si apreciata.

 

Etichete: ,