Valea Dorului ianuarie 2012 |
Hai că veni și iarna, anotimpul cel mai detestat de noi toți. Știți voi, iarna aia geroasă, în care facem țurțuri la nas, în care ne îngheață mâinile prin stațiile de autobuz, în care ne rupem membrele pe gheața din orașe, în care blestemăm zilele geroase. A venit iarna în care visăm la țări calde, sărbători pe plaje însorite și tânjim după haine subțiri, șlapi și beri reci în seri răcoroase la terase. Dar chiar atât de urâtă să fie iarna asta? Chiar așa, să nu aibă nici o parte frumoasă?
Singura zi de iarnă în Tours-februarie 2012 |
Nu pot spune că iarna este anotimpul meu preferat, nici că îmi doresc cu ardoare să mă mut la Polul Nord și să trăiesc în iglu, că un eschimos, dar nu pot spune nici că o urăsc cu înverșunare. De când m-am născut am trăit într-o țară cu 4 anotimpuri și am învățat să le accept pe toate așa cum sunt. Știți care este treaba de fapt? Eu cred că fiecare lucru, fiecare persoană, fiecare întâmplare și implicit fiecare sezon al anului are și o parte frumoasă. Depinde doar de noi să o desoperim și să invatatm să o apreciem. De ce să ne batem capul cu lucruri urâte? Orice poate fi de poveste, dacă noi îl facem să fie de poveste.
Când eram copil desigur că iubeam iarna. Care copil nu o iubește? Locuiam la țară și aveam o curte mare la dispoziția mea. Când se așternea zăpada și la vremea aceea era din belșug, abia așteptam să ies, să mă tăvălesc prin ea, să mă dau cu sania, să fac oameni de nea și cazemate. Cu greu intram seara în casă când mă chemau ai mei părinți. Adoram omătul proaspăt și nu mi-aș fi imaginat iarna fără zapadă, fără foc în sobă, lemne tronsnind, vânt care șuieră în geam, ferestre înghețate, flori de gheață, sau viscole năprasnice care mă țină zile în șir departe de școală.
Parcul Ioanid-București 2011 |
Când am mai crescut am cam uitat de ea, în tumultul adolescenței alte lucruri au devenit prioritare. Așa că putea să fie acolo putea să nu, nu prea mă interesa. Devenisem indiferentă cu iarna. Apoi în anii maturității am început chiar s-o urăsc uneori. În aglomerația și mizeria Bucureștiului sălbatic, blestemam și uram gerul când îmi înghețau picioarele așteptând autobuzul în drum spre serviciu. Mă enervau străzile nedezapezite pe care înaintam cu greu, sau gheața ce se forma mai apoi pe trotuare
Parcul Ioanid-București 2011 |
Dar cu toate aceastea nu mi-am putut niciodată imagina sărbătorile de iarnă fără zăpadă. Păi cu ce mai ajunge Moș Crăciun dacă nu cu sania? Cu bicicleta? Cum mai miroase bradul dacă nu e ger? Ce gust mai are cozonacul dacă afară nu șuieră vântul? Ce farmec mai are goana după cadouri, dacă nu ninge? Nu știu alții cum sunt, dar eu nu mi-aș închipui Crăciun la 30 de grade. Poate totuși aș încerca într-un an de curiozitate, dar tot cu zăpadă îl găsesc mai fermecător.
Dar cel mai tare eu iubesc iarna la munte. Întotdeauna mi-a plăcut să îmi petrec în fiecare iarnă o mini-vacanță la munte. Muntele e fumos în orice anotimp, dar după părerea mea, în alb gătit îi stă cel mai bine. Nu le am cu skiul sau cu alte sporturi de iarnă și evit cât pot stațiunile aglomerate. Dar o cabană în mijlocul naturii, un peisaj ce-ți taie răsuflarea, zăpadă cât cuprinde, vin fiert, căldură, haine groase, o sanie …toate acestea le gasesc de vis.
Valea Ialomitei -februarie 2011 |
Apoi îmi plac drumețiile de iarnă mai mult ca cele de vară. Nu pot să va explic de ce. Sunt categoric mai grele și pentru cei mai indrăzneți, dar sunt unice, chiar dacă trebuie să te limitezi la altitudni mai mici. Prima dată când am mers pe munte prin zăpadă mi-am blestemat zilele și am zis că în vecii vecilor (amin) nu mai fac asta. Firește că am făcut-o. M-am întors și am continuat să merg prin zăpada, viscol, sau ceață. O să spuneți că sunt nebună, dar sunt convinsă că cine știe, înțelege. Nimic nu mi se pare mai frumos decât brazii îmbrăcați în zăpadă, fumul ce iese pe coșurile cabanelor, amurgurile înghețate sau diminețile în care abia scoți nasul de sub pătură, bătăile cu bulgări la înălțime și drumul anevoios care mă duce acolo sus.
Deci iarna poate fi și frumoasa dacă noi încetăm să-i mai vedem doar partea negativă și începem să ne bucurăm mai mult de micile ei minuni. Ce dacă vremea copilăriei a trecut, nu e interzis să o reînviem din când în când.
Vouă cum vă place iarna?
Micky says
sunt de acord cu un singur lucru – nu prea simt ca-i Craciunul daca nu i zapada 🙂 deci, din partea mea, sa ninga numa de sarbatori:D imi place iarna doar in poze si de pe geam, de la caldura 🙂
Larisa says
:)) hai ca acolo la voi in sud este bine.
Cris-Mary says
Mie imi place si mi-a placut mereu. Cu toate ca uneori poate fi dificila si cu toate ca eu sunt o friguroasa. Macar iarna pot pune haine calduroase pe mine sa ma feresc de frig in timp ce vara cu greu te mai poti feriu de calduri de 40 de grade. M-am bucurat de iarna mereu dar trebuie sa spun ca ma regasesc in povestea ta in anii copilariei si ai adolescentei. Acum anul asta vreau sa ma impac cu iarna si sa petrec mai mult timp pe afara 😀 Super pozele !O saptamana frumoasa!
Larisa says
Cam asa este, iarna te poti feri de frig, vara e mai greu cu caldura :)). Are si iarna partile ei faine, trebuie doar sa le vedem si sa le apreciem mai des.
Andreea B says
Hehe, cum sa nu-ti placa iarna :), e cel mai frumos anotimp. Stiu ca am mai comentat in aceasta directie la tine pe blog prin septembrie – de atunci o astept
Larisa says
De tine nici nu ma indoiam, stiu ca o astepti din septembrie 😉
coco says
la munte , cu zapada 🙂
la noi , la malul marii e urat iarna , daca ninge tine foarte putin si se preface intr-o chestie infecta si neagra imediat !
Larisa says
Sa stii ca intotdeauna mi-am dorit sa vad marea iarna, dar pana acum n-am ajuns niciodata 🙁
Anonim says
Intrebare! Nu poate sa ninga doar pe 24-25-26 si 31 decembrie? :))
Daca da atunci pot spune ca iubesc zapada, daca nu….. ma mai gandesc! :))
Larisa says
Sa ninga atunci doar pe 24-25-26-31!
Facem o cerere speciala :p
addicted says
Eu nu detest iarna, mie-mi place aerul tare si rece, imi place iarna si tot ce tine de ea insa dor imens imi e de iernile de alta data…
Larisa says
Adevarul este ca s-a schimbat destul de mult clima, aluat-o razna peste tot si iarna nu mai este iarna cum trebuie si cand trebuie sa fie.
Iulia Nanescu says
Imi plac iernile blande si cu zapada. Cui nu i-ar placea, nu? Totusi, parca nu mai sunt iernile alea din copilarie cand stateam cu orele la derdelus si nu inghetam de frig, iar zapada ne era cel mai bun prieten.
Larisa says
Da, Iulia, nu prea mai sunt, dar nici noi nu mai suntem aceiasi si nu mai stim parca sa ne bucuram la fel de tare 🙁
Unknown says
Ne-am cam adunat toti "iubitorii" de iarna aici 🙂
Cui ii e inca dor de iarna…cred ca ii e dor de copilarie 🙂
Nu mi-e dor de ea, n-o astept. Si cand vine, abia astept sa plece. O accept, cum bine spui, pentru ca stiu ca trebuie sa existe, asa functioneaza natura in zona noastra. Dar nu m-ar deranja sa traiesc in California si sa ma prefac ca ninge, cu fulgi artificiali 😉
Mos Craciun nu mai vine la mine, brad am renuntat de mult sa fac, de vreo 3-4 ani, ca nici sigura nu mai sunt de cand… La munte…nici vara nu ma inghesui. Doua-trei zile imi ajung (daca nu, nu-i duc dorul), muntele ma cam plictiseste 🙁 In schimb la mare, as sta si-o luna… desi o singura data am stat vreo 3 saptamani la mare…acum ceva mai multi ani…
Dupa cum vezi am inceput sa vorbesc despre iarna si-am ajuns la mare, vara. Cred ca e graitor :))
O seara placuta, Larisa!
Larisa says
Pai e pacat Elly ca nu mai faci brad si nu mai vine Mosul, eu zic ca sunt niste activitati dragute care nu au varsta. Dar desigur ca fiecare are gusturile si placerile lui, unii iubesc mai multa vara, altii iarna…Si eu iubesc vara, mai putin cand este foarte foarte cald, dar eu ma plictisesc mai tare la mare :)). Probabil si la munte m-as plictisi sa merg doar la plimbare, dar eu il iubesc mai mult pentru sporturi si drumetii. De aia e bine cu 4 anotimpuri, sa fim toti multumiti in final :)). Te pup, seara faina Elly!
Mira says
Ai dreptate, Larisa, ne putem bucura de fiecare anotimp, dar parcă mă bucur mult mai mult când ştiu că vine primăvara, apoi că e vară şi aştept apoi toamna… 🙂 de iarnă nu mă prea entuziasmez, nu prea aş avea de ce… Sigur, cum spui tu, dacă o petreci la o cabană la munte, într-un decor pitoresc şi unde ai totul la dispoziţie, ar fi drăguţă şi iarna 😀 Dar într-un oraş nu e prea amuzantă.
Şi da, la fel a fost şi la mine, în copilărie stăteam cu orele afară, cu sania, la ski, uitam de mine şi mă bucuram de iarnă. Sincer, eu nu mai prea văd acum copii să se mai dea cu sania, la sate.
Larisa says
Intr-adevar in orase iarna nu este prea amuzanta, chiar iti ingreuneaza viata si treburile cotidiene.
Cat despre copiii de astazi, s-au schimbat mult, lumea s-a schimbat, probabil este mult mai placut pentru ei in fata calculatorului, decat afara la aer curat…
Aliceee Traveler says
Eu iubesc iarna asa cum e ea in Romania. Am prin Craciunul in Maroc si a fost trist rau. Nu concep iarna fara Sarbatori, fara Zapada, fara frig! Restul vin de la sine 🙂
Acum sincer vorbind in copilarie imi placea mai mult fiindca mergeam seara de seara la patinoar, in weekenduri pe derdelus si era mega distractie! Acum patinoarele mi se par mici, aglomerate si super artificiale. Iar derdelusul a cam ramas poveste …
Larisa says
Exact, Craciunul fara zapada parca nu este Craciun.
Eu nu prea stiu sa patinez, am incercat, am luat niste cazaturi si m-am lasat :)) Nici in copilarie nu am patinat prea mult. Si in plus si mie patinoarele din orase mi se par inghesuite si artificiale, aglomerate…
Ana Maria says
Mie imi place iarna , dar din nefericire pe la mine zapada nu se prea depune chiar daca ninge…deja de azi a venit gerul :). Sper sa fac plimbari frumoase in natura si cu zapada, macar la munte :).
Larisa says
Si la mine in regiune este la fel, chiar daca ninge nu se depune, mai ales in oras…poate asa putin prin satele de langa, dar nici acolo nu tine mult si nu sunt cine stie ce nameti. Tocmai de aceea si eu mi-am planuit cateva zile la munte dupa sarbatori, sa ma bucur de putina zapada. Sper sa gasesc acolo, ca daca nici la munte nu este…:)))
Bia says
Dacă ar fi după mine, iarna ar trebui să existe în intervalul 10 decembrie-10 ianuarie :)) O luna de iarna ar fi SUFICIENTA, dar sa fie asa cu troiene și tot tacamul specific lui Mos Crăciun… Cam asta e iubirea mea pentru iarna, cand eram mai mica imi placea sa fie cat mai mult timp zapada, de cand sunt șofer mai ușor cu zăpada :))
Totuși cred și mă bucur de magia primilor fulgi, anul acesta încă nu i-am văzut 🙂
Larisa says
Da, pentru sofat este mai greu cu zapada, mai ales ca drumurile nu sunt dezapezite cum trebuie. Sincer, oricat as iubi iarna si eu prefer tot una ceva mai scurta :)).
Primii fulgi nici eu nu i-am admirat inca, sper totusi sa am ocazia iarna asta, avant in vedere ca sunt cam rari pe aici pe la mine :))
Nice says
Imi placea iarna in copilarie, o adoram, mai ales ca sunt nascuta in mijlocul acestui anotimp. Insa in ultimul timp, si mai ales de cand am cazut pe gheata(am alunecat) si mi-am petrecut sarbatorile accidentata, in pat, cu dureri groaznice, imi este frica de ea, sunt terifiata. Imi tot caut niste incaltari cu care sa nu mai alunec, dar tot sunt atenta la fiecare pas pe care il fac. Teama sta ascunsa bine intr-un colt din sufletul meu si nu mai vrea sa plece de acolo.
In plus, sarbatorile comerciale si-au pierdut farmecul de altadata. Cand vad aglomeratia din oras din prejma lor, ma cuprinde groaza.
De zapada se bucura in special copiii, iubitorii de munte si de sporturi de iarna. Chiar ma gandeam ieri ca in tinerete adoram schiul, dar acum nu l-as mai practica. Instincul de conservare creste direct proportional cu varsta. 😀
Larisa says
Da, te inteleg de ce nu-ti place iarna si gheata Nice, imi mai spusesei despre intamplarea ta cu piciorul. Foarte nasol :(!
Intr-adevar sarbatorile au devenit foarte comerciale cam peste tot. Multi au si uitat insemnatatea lor reala, a ramas doar goana dupa cadouri si mancare. Pacat!
Si eu cred ca majoritatea celor care le place iarna sunt iubitori de munte si sporturi de iarna…
Renutzu says
Tu stii deja Larise, dar mai zic iar: ADOR IARNA!!!! cu troieni, cu polei, cu tot ce vrei!!!! E o transformare fabuloasa!!! Chiar daca s-a blocat capitala, am mers pe jos la birou, chiar daca am avut gleznele rupte (nu din cauza iernii) am iesit afara cand era polei, imi plac turturii de la ferestre…si pot s-o tin asa mult si bine! La munte am ramas acu' multi ani blocati la cabana, Doamne ce distractie a fost!!!!! Iarna, sper sa nu dispara din calendar! Mi-e draga!
Larisa says
Da, stiu ca tu iubesti iarna, ma bucur ca mai sunt oameni care o iubesc si-i vad si partea frumoasa. Si eu sper sa nu dispara din calendar. Mereu am zis ca nu mi-ar place sa traiesc undeva unde nu sunt 4 anotimpuri, asa capricioase cum sunt ele…