…în Tours.
 
 Nu prea mai știu despre ce să povestesc aici pe blog… În ultima vreme n-am mai plecat pe nicăieri, n-am mai văzut nimic interesant, n-am făcut nimic special, nu mi s-a întâmplat ceva demn de consemnat (da, n-am câștigat încă la loto, dar perseverez jucând!), iar mintea mea parcă refuză să conceapă subiecte interesante de dezbătut; viața decurge molcomă și banală, cu problemele și micile ei bucuriii de zi cu zi, îndreptându-se cu pași repezi spre…. Crăciun. Mă uităm ieri prin oraș și n-am putut să nu observ bradul, prospat instalat în fața primăriei, instalațiile de lumini spânzurate peste strada principală, globurile, care au înlocuit steagurile pe pod, căsuțele sosite pentru târgul de Crăciun. Toate sunt aproape gata.

Am citit în ziarul local că târgul se va deschide în Tours pe 26 noiembrie, cam din vreme dacă ar fi să mă întrebe pe mine cineva, dar din câte am observat, cam asta este tendința. O să mergem și noi, așa din curiozitate și pentru că e lângă casă, dar nu pot să spun că târgul de Crăciun de aici e cine știe ce. Sincer eu nu găsesc nimic util sau ieftin de cumpărat de acolo, așa că tot la magazinele obișnuite ajung într-un final. La mâncare zic oricum pas, până încep francezii să folosească sarea, eventual să facă cârnați la grătar, n-am cu ce să-mi delectez papilele gustative pe acolo, că acum vând numai dulcegării, iar vinul fiert din Franța mi se pare oribil (culmea!). E dulce rău, îmi vine să vărs după prima gură. 
Observ că totul începe să fie gata de sărbători și prin magazine și nu mă refer aici la Cora, Auchan, Carrefour, unde era totul gata de astă vară (exagerez, știu!). Mă refer la magazinele din oraș. Am intrat zilele astea și m-am uitat la decorațiuni. Sunt frumoase, îmi plac, le-aș lua pe toate acasă, dacă aș avea bani și ce să fac cu ele. Dar nu cred că voi cumpără mare lucru, că mi-au rămas o groază de anul trecut. Și-apoi n-am un palat de decorat. Vreau doar un brad, artificial de data asta, că anul trecut am umplut casa de ace, cu bradul nostru natural. Am mai aruncat un ochi și pentru cadouri, deși n-am mulți de cadoristit…. Se vede c-am intrat un pic în febra sărbătorilor,nu? 
Însă până la Crăciun mai este o luna și ceva, așa că mă bucur încă de toamnă. Cam greu, pentru că în Tours e super-mega frig. Însă nu frigul în sine este problema principală. Tragi o haină groasă pe tine ș-ai terminat povestea. Cele mai neplăcute sunt schimbările bruște de vreme: acu’ e soare, în 5 minute plouă. Azi de exemplu, am ajuns acasă, soare, frumos, zic să-l scot pe Azorel la plimbare. N-am apucat nici să-i pun lesa, că afară turna cu găleata. Unde să mai ieși? Stai să se oprească. Și cam așa e mereu. La începutul săptămânii v-am arătat pozele din vie, unde probabil ați observat vremea însorită. Închipuiți-vă că atunci când am plecat de acasă ploua. Ce să mai zic…o iau că atare, stau în casă și citesc mai bine.

Mi-am cumpărat o carte nouă ieri, al doilea roman în franceză. L-am terminat pe primul și dacă văzui că merge, îmi luai « Hoața de cărți » de Markus Zusak. Aflasem că în 2014 apare filmul, un film pe care îl aștept cu nerăbdare (îmi place foarte tare Geoffrey Rush și îmi mai plac în general filmele unde acțiunea se petrece în Germania nazistă), dar habar nu aveam că este bazat pe un roman. Însă când am aflat m-am grăbit repede să-l iau, măcar odată în viață să citesc și eu cartea înainte să văd filmul. Dacă merge de citit și ăsta, am terminat cu lizeoza și cu cărțile electronice de pe elefant.ro. De fapt n-am nimic împotriva cititului electronic, doar că nu găsesc de multe ori ce vreau.  

Și cam atât… Vă las cu un șir lung de poze, făcute săptămâna trecută în parcul de lângă casă. E ciudat…abia acum când magazinele sunt gata de sărbători, toamna s-a instalat bine și-n Tours…
 

 App, voi cum stați cu planurile de Crăciun? 


































 










Étiquettes : , , , , ,