Na c-am reușit să răcesc! Nu rău, dar suficient cât să mă doară capul, să am frisoare și să-mi curgă nasul. Asta că tot m-am lăudat că pe aici fu vară… Ce vară hoață! A reușit să mă păcălească… Însă miercurea trecută a fost cald! Cald bine! Vreo 27 de grade la umbră. Am ieșit cu Azorel în parc și mi-am dat seama că mă topesc în blugi, așa că am dat fuga acasă și mi-am pus ceva mai lejer. Am scotocit prin dulap până am găsit sandalele. Pfff, ce bine era cu piciorul gol după o iarnă așa de lungă! 

Am dat o tură pe malul Loarei și m-am bucurat de natură. Era multă lume, așa cum este întotdeauna vara. Apa este încă crescută și învolburată, probabil din cauza topirii zăpezilor din munții. Dar sunt sigură că o să scadă și prin august iar mă plimb prin nisipul din albia uscată. 

În drum spre casă mi s-a făcut brusc poftă de ceva bun. Și cum pentru mine ceva bun nu este neparat ceva dulce, mi-am luat două borcanele: unul de tapenade d’olive noir și unul de olivade de poivrons, plus  de o baghetă proaspătă. Le-am ras acasă! Mă mir că n-am mâncat și borcanele. Am cumpărat tapenade din Carrefour și nu mi-a plăcut.
Așa că brusc mi-am adus eu aminte că știu un butic micuț, cu produse
tradiționale din diverse regiuni și m-am gândit că acolo sigur trebuie
să aibă ceva mai bun. Așa că am intrat
și am răscolit magazinul până am
ajuns la raftul Les Délices du Luberon cu bunătăți provensale.

V-am mai povestit de tartinadele de la Nisa, adică de feliile de pâine pe care întinzi diverse paste de legume, sau pește. Țin să precizez că mie una îmi plac măslinele la nebunie. Uneori mă uit la filme și în loc să ronțăi chestii, am lângă mine un bol de măsline. Aș mânca măsline și noaptea în somn! Deci clar ador și orice preparat din măsline. Iar tapenade exact asta este: o … »pastă » să-i zicem așa din măsline,  capere, anchois și usturoi, aromată după caz cu busuioc. Nu pare greu de făcut, cu toate astea n-am încercat s-o prepar acasă până acum. Olivada de ardei este tot o « pastă », cu gust oarecum de zacuscă, gust care vine cu siguranță de la ardei copți pe care-i conține. Însă ceea are în plus față de zacuscă sunt, desigur, măslinele și gustul acela inconfundabil mediteranean.

Deja mi s-a facut iar poftă. În seara asta cred că fac din nou o vizită la magazinul cu pricina. Poate iau o auberginade cu vinete. Sunt convinsă că merge taman bine cu un Fervex!
Cine mai este fascinat de măsline ca mine?

Étiquettes :