Toată vara, cât a fost cald și frumos, n-am ieșit nici măcar o dată cu trepiedul noaptea, sau pe înserat, să fac poze. În schimb, am ieșit acum, în noiembrie, când e frig și plouă aproape continuu. Încep să cred că dacă nu-nghet de frig, dacă picioarele nu-mi sunt leoarcă, la fel și aparatul, dacă Andrei nu-mi ține umbrela, sau dacă Azorel nu mă înjură în mintea lui, pe câinească, tremurând, parcă eu nu simt fiorul fotografiei trecându-mi prin vene.
Glumesc, desigur, explicația ieșirilor mele este de fapt sosirea lunii noiembrie și implicit a zilelor scurte, reci și mohorâte, în care numai de plecat pe undeva departe nu-mi arde, așa că le petrec mai degrabă pe acasă, sau pe lângă casă. S-a încheiat de mult perioada picnicurilor și a partidelor de pescuit pe malul lacurilor; de plajă și de bălăceală am uitat complet; s-au cam dus odată cu soarele și vizitele la castele; în noiembrie nu ne rămâne rămâne decât să stăm la căldurică și să așteptăm Crăciunul și zăpada. Crăciunul doar, că zăpadă ioc.
De obicei duminica, când nu suntem plecați pe nicăieri, ieșim la o scurtă plimbare prin oraș, pentru o gură de aer proaspăt. E tare plăcut; Tours duminica este aproape gol. Dacă sâmbăta pe străzi zici că-i manifestație, toată lumea ieșind cu mic cu mare pe la sindrofii, duminica rar mai vezi pe cineva. Duminica trecută am ieșit mai pe înserat, nu c-ar fi greu acum, doar se însereaza la 5 și mi-am luat și trepiedul cu mine. Aparatul foto îl aveam oricum; îl port des cu mine, chiar dacă de cele mai multe ori nu fotografiez nimic special. Iar atunci când îmi iese ceva special în cale, ca de exemplu un foarte clar și superb curcubeu, desigur că-l am acasă. Dar asta este altă poveste….
Revenind la duminică, nu prea am realizat mare lucru, aproape că l-am cărat degeaba, decât vreo câteva poze în fața primăriei. Tours nu prea este un oraș super-luminat, cum sunt cele mari în general, unde să ai ce să pozezi noaptea. În afară de câteva piețe, poate centrul istoric, sau „celebrul” pod de piatră, altceva luminat feeric nu prea este. Așa că atunci când n-am ce face, în serile triste de noiembrie, când plouă mărunt și doar câțiva rătăciți umblă pe stradă, îmi iau aparatul și trepiedul la spinare și merg să pozez primăria. Nu mai știu câte poze am strâns pe calculator, dar pe ultimele vi le arăt și vouă. Măcar am pe ce să-mi exersez pasiunea, nu?
Voi cum vă petreceți weekendurile mohorâte de noiembrie?
Poza asta îmi place cel mai tare, iar culmea este că am apăsat din greșeală pe buton 😀
Nice says
Te inteleg perfect, e o cladire foarte frumoasa, asa ceva as vrea si eu sa fotografiez. 😀
Imi place mult cum a iesit cerul, cum se vad luminile, Tours-ul este un oras tare fain in amurg. Nu stiu cum se nimereste ca in weekend vremea e mereu urata si cerul acoperit. Azi, tocmai cand ieseam de la serviciu, se desfasura deasupra mea un glorios apus de soare. 🙁
In weekend incerc sa scriu pe blog. In timpul saptamanii imi este aproape imposibil… Daca nici in weekend cand am mintea limpede, atunci cand? Imi pare atat de rau ca l-am abandonat…
Larisa says
E cam singura cladire din oras luminata frumos. Iar duminica este singurea seara cand strada este aproape pustie, in rest e mare aglomeratie pe acolo.
La mine este invers, exact in weekend absentez de pe blog. In general scriu in timpul saptamnii seara. Partea proasta este ca am inceput sa ma bag in pat cam foarte tarziu din cauza asta :D.
Ai reusit sa fotografiezi apusul?
Nice says
Oh, nu, unde, printre blocurile comuniste din cartierul meu? :)) Nu prea are farmec, trebuia sa fiu intr-un parc, pe marginea unui lac eventual. Culmea ca l-am ratat cand am fost in Herastrau. Eram asa emotionata, l-am asteptat cuminte cu aparatul pregatit…dar el nu a mai aparut. :(( Cel putin nu in partea mea de parc. :))
Larisa says
Da, te inteleg! Ca sa fotografiezi un apus ai nevoie de o perspectiva deschisa, ceea ce e greu de gasit pe strazile orasului. Si de obicei exact cand esti pe strada se intampla…:D
Eu am tot vazut apusuri faine toamna asta cand ieseam cu Azorel la plimbarea de seara, dar tot asa, eram in oras, ce sa fotografiez?! Desigur ca atunci cand ma aflam undeva, intr-un loc deschis, era nor :))
Vulpita Calatoare says
Cladirea e superba, seamana cu cea a primariei din Montreal. Imi place cu e luminata, pozele ti-au iesit superb!
Larisa says
Multumesc! Era bine daca mai intarziam putin, sa se fi intunecat mai mult…cerul era inca destul de luminos.
Anda says
Vai de mine, dar arata senzational primaria si aparatul tau face poze exceptionale. Dar de ce ii spune in traducere libera "hotelul orasului" ?:)
Larisa says
Este o cladire foarte faina, probabil cea mai impunatoare din oras. Si interiorul este frumos (am intrat o singura data, cand m-am casatorit).
Aici pentru "primarie" se folosesc doua termene "mairie" si "hotel de ville", nu stiu exact de la ce provine ultimul si mie mi s-a parut ciudat, daca stau a ma gandesc la traducere. Am citit pe internet ca in Franta, "hotel de ville" este de fapt cladirea principala a primariei unui oras, in timp ce "mairie" este institutia in sine, consilul local.
Anonim says
Oh, pai asa primarie… as poza si eu zi de zi! 😀
Frumoase fotografii, felicitari!
Larisa says
Multumesc frumos!
Aliceee Traveler says
Eu vineri ies la intalnire de Couchsurfers (poti incerca si tu) e funny! Astfel intalnesc straini in orasul meu si aflu noi puncte de vedere si pont-uri. Mi-am si facut cativa prieteni, l-am foslosit si cand am fost in strainantate.
Apoi ies cu prietenele in oras.
Larisa says
Stiu de Couchsurfers…m-am inscris si eu pe site la un momendat, am mai primit invitatii pe mail, dar n-am fost niciodata. Poate incerc candva, e interesant…
Iulyana Dead Sea Minerals says
Buna ziua!
Este frumoasa si impunatoare insa, ca si stil si portanta, imi aduce de cladirea principala si anexele primariei din Viena. Merita vizitata si acea locatie! Numai bine!
Larisa says
Cate locuri in lumea asta nu merita vazute…
Unknown says
Fiecare loc de pe pamant merita de vizitat, fiecare este unic si special in felul sau, dar…unele sunt chiar de neuitat. Primaria aceasta este intr-adevar o constructie frumoasa si din ce vad in poze, de fapt toata piata este si merita vazuta nu doar in zilele mohorate de noiembrie, ci oricand vrei.
Larisa says
Sunt de acord cu tine Ileana, fiecare loc merita vizitat, chiar si cele mai necunoscute au povesti interesante de spus, trebuie doar sa vrem sa le descoperim.
Tina says
Si mie imi place mult poza aia pe care ai facut-o apasand butonul din greseala.Ma gandeam cum ai facut-o inainte sa citesc explicati. Apoi m-am lamurit. Fain de tot.
Larisa says
:)) da, incercam ceva, dar numi reusea, asa ca mam enervat si apasand din greseala mia iesit poza asta :))
Unknown says
Pai nu faci rau. SI Primaria e frumoasa de fotografiat cand este o primarie atat de impunatoare si bine luminta.
Chiar daca fotografia care ti-e cea mai draga a iesit atat de frumoasa din ceea ce numesti greseala…e intr-adevar o gresela tare frumoasa 🙂 Sa stii ca si mie imi place, pare ca trece ceva in viteza pe acolo, prin fata ochilor nostri, insa nu ne dezmeticim ce. E stranie atmosfera dar cu atat mai frumoasa, chiar usor enigmatica.
Seara, asta insemnand dupa ora 23, eu de abia mai reusesc sa umblu prin blogosfera. Mereu intervine cate ceva care mi papa timpul…
Weekend placut, draga mea!
Larisa says
Era tramvaiul care trecea. De fapt tramvaiul incercam sal pozez, venind, dar nu mia iesit si am apasat o ultima data pe buton, din greseala, cand aproape trecuse :)).
Multumesc Elly, weekend placut si tie!
Georgiana says
Ai iesit la plimbare la ora perfecta. Ora albastra, asa se numeste acest moment al zilei, cand soarele deja a apus, dar e suficienta lumina pentru a face niste fotografii perfecte, ca si ale tale de altfel. Daca mai inchideai putin diafragma la stalpii de iluminare ai fi avut efectul acela de stea si s-ar fi vazut si mai interesant si mai frumos(sa nu crezi ca iti critic pozele, imi spun parerea si poate pe viitor vei pune in aplicare sfatul meu si ai sa vezi ce rezultate vei avea, sper sa nu te superi). Cladirea e impresionanta, foarte impunatoare, iar fotografia facuta din greseala e preferata mea. Stii doar ca cele mai bune lucruri se fac din greseala. Sa ai un weekend frumos in continuare.
Larisa says
Eu totusi cred ca am iesit un pic cam devreme. Inca era prea multa lumina. Ar fi trebuit sa mai intarzii putin, dar asa s-a intamplat.
Multumesc Georgiana. Cum sa ma supar, sunt binevenite sfaturile, mai ales ca la tehnica fotografica nu stau prea bine. Desi am mai citit una alta, pe practica si pe "ochi" m-am bazat mai mult.
O duminica faina si tie! Sper ca vremea este mai buna la tine, ca aici este foarte urata :(.
coco says
la noi este un noiembrie superb, cu soare si 18 grade!
frumoase fotografii faci , asa ca merita cateva injuraturi pe caineste 🙂
Larisa says
da, stiu, nu-mi mai zice, ca mor de invidie :))
Multumesc!
Emil-Anton COMȘA says
Superbe fotografiile tale. Surprind eleganta arhitecturii franceze. Despre curatenie, pastrare sau punere in valoare, trebuie vorbit numai la superlativ.
Larisa says
Multumesc frumos!