Despe castelul Chaumont-sur-Loire, unul dintre cele mai frumoase și vizitate castele de pe Valea Loarei, nu am ce să vă spun astăzi mai mult decât v-am spus cu ocazia vizitei anterioare, decât că a fost o plimbare frumoasă într-o zi de vară în compania mamei, care se află în această perioadă la noi. Dar vă pot arăta o serie de poze de care sunt un pic mândră nu pentru că ar fi extraordinare, ci pentru că sunt printre puținele pe care le-am făcut anul ăsta și primele după vreo 3 luni în care aparatul meu foto a șomat la timp plin. Mda, exceptând câteva momente imortalizate cu telefonul, gen moacele noastre alături de diverse persoane și în diverse ipostaze, fotografiatul nu s-a numărat printre activitățile preferate din ultima perioadă, culmea! Însă vizita la Chaumont nu putea trece chiar nemarcată… 






Chaumont nu se situează chiar în top 5 castele preferate. Ar putea să o facă lejer, dar știți cum este, fiecare cu gusturile lui. Dacă m-ați întreba totuși ce îmi place cel mai tare la Chaumont aș răspunde cred: înfățișarea și parcul englezesc ce-l înconjoară. Și pe bună dreptate, cu turnurile sale ce flanchează intrarea pe un pod suspendat și fațada ce îmbină elemente ale arhitecturii gotice defensive cu elemente ale arhitecturii renascentiste, așezat pe un pinten calcaros să domine Loara și peisajul din jur, Chaumont pare care rupt dintr-o poveste medievală. Iar domeniul ce-l înconjoară, conceput după modelul parcurilor englezești, cu peluze întinse ușor valonate, traversate de cărări curbilinii și umbrite din loc în loc de arbori ce orientează privirea spre diverse unghuri ale castelului, completează armonios peisajul, plimbatul agale, întrerupt de mici popasuri pe băncuțele special amenajate, devenind o adevărată plăcere.  
  
Cum a și fost de altfel și pentru noi: o plimbare frumoasă într-o zi racoroasă de august. Lume era, mai multă în castel și în jurul lui, decât în parc, dar nu îngrozitor de multă precum am avut ocazia sa experimentez pe la alte castele în anii precedenți. Nu știu dacă cele întâmplate în ultimul an în Franța sunt vinovate, poate că da într-o anume măsură, dar e drept și eu am observat o diminuare a numărului de turiști în regiune, chiar dacă noi aici, la malul bătrânului fluviu, suntem ceva mai feriți. În rest, mai am în plan câteva plimbari pentru vara aceasta, nu știu care și nici nu știu când, sper doar că ele să mă motiveze mai bine să deschid câte o nouă postare pe blog. Vă îmbrățișez și vă las cu pozele. 


Castelul si satul vazute de pe podul peste Loara

Drumul de jos, de la intrarea pe domeniu, pana la castel este destul de lung si destul de in panta, iar pe parcursul lui castelul ramane ascuns, starnind astfel curiozitatea. Din moment in moment te astepti sa-ti apara in fata, insa asteptarea este prelungita intentionat. Intr-un final, de unde nu te astepti, se iveste un turn.

In fiecare an straturile de flori sunt altele. Se fac de regula doua plantatii, una de primavara si alta de vara. Anul acesta predomina movul.

Intrarea in castel se face intre doua turnuri, pe un pod suspendat.

Camera Ruggieri, dupa numele astrologului reginei Catherine de Medici

Camera reginei Catherine de Medici

Sala de consiliu – podeaua din gresie Majolique dateaza din secolul XVII, iar masa de inspiratie italiana din secolul XVI

Sala garzilor – poseda un cufar rar, vechi din secolul XVI

Al doilea etaj, neamenajat, ca o expozitie pe care eu as numi-o simplu « Timpul »

Vedere peste Loara de la fereastra unei incaperi ale apartamentelor private, amenajate astazi cu o expozitie fotografica.

Sala de masa, cu remarcabilul sau semineu. Mie personal mi-a inspirat o cina la Downton Abbey, i-am si vazut pe Lady si Lord Grantham la masa, alaturi de restul personajelor, dar nah, fiecare cu nebuniile lui 😀 

Biblioteca, reconstituita identic cu cea de origine, distrusa intr-un incendiu in anul 1957

Micul salon, ce prezinta un ansamblu de mobilier de epoca Empire

Curtea interioara, in forma de U, deschiderea dand catre Loara

Capela, decorata in aceasta perioada intr-un mare fel, ca invadata de natura. Cu ajutorul elementelor vegetale (flori uscate, frunze, ramuri, etc) alese de pe domeniul castelului, artistii elvetieni Gerda Steiner si Jörg Lenzlinger au conceput o scena extrem de originala si plina de viata.

Punctul meu preferat de belvedere 🙂

O opera a artistului El Anatsui creata din lemn recuperat de pe domeniul castelului. In parcul istoric de la Chaumont sunt expuse in fiecare an diverse lucrari ale artistilor plastice. In general este vorba despre arta contemporana, mai ciudata si mai greu de inteles. Dar, precum citeam recent intr-o carte, arta in general este facuta ca fiecare sa o inteleaga cum asa cum vrea.

Loara, destul de scazuta in aceasta perioada, vazuta de pe terasa castelului. Mica, mica, dar nici nu stiti voi ce sperietura am tras anul acesta in mai. Ma si vedeam evacuata de la Amboise, mai ales ca fluviul este vecinul nostru din spate :)).

Si un colaj cu moacele noastre la final, respectiv picioarele, asa, ca sa inveseleasca postarea 😉

Toate pozele: AICI

S-ar putea sa te intereseze si:

Étiquettes : , , ,