Revenind la castelul Brézé în sine, vizita a decurs fără prea multe peripeții prin galeriile subterane destul de întunecoase, înguste și cu un teren foarte accidentat. Zău că dacă n-ai niște încălțări stabile, ai toate șansele s-o iei la vale, mai ales că tunelurile sunt în pantă. În plus aceste tuneluri sunt adevărate labirinturi, noroc că nu-i mare castelul, că altfel m-aș fi pierdut cu ușurință. În afara galeriilor propriu-zise, săpate sub castel, există și o fosă, un șanț, care înconjoară toată construcția. Știți castelele alea din filme înconjurate de apă? Închipuiți-vă că așa e Brézé, doar că apa a secat, rămânând doar șanțul.
După ce am terminat cu subternul, am dat o raită și pe la festivalul medieval. De fapt festival e mult spus, mai mult un târg sau ceva de genul. Nu erau prea multe atracții, iar alea care erau se adresau mai mult copiilor, dar a fost interesant într-un final. Eu mă așteptam la mai multe spectacole, lupte, eventual și un loc de unde să închiriezi costume, deși nu prea mi-ar fi venit să umblu în vreo rochie din aceea lungă la ce căldură era afară- asta că tot mă plângeam data trecută când am fost la Chaumont că numai pe vreme mohorâtă nimeresc la castele. Festivalul însemna de fapt o mică piață medievală cu fel și fel de obiecte din lemn, ceramică, fier, dulciuri artizanale – la prețuri destul de măricele, câteva corturi medievale prin care mișunau oameni costumați în armuri, domnițe, cai, câteva ateliere de fierărit cu tot cu fierari, altele de lucru al pieilor, plus un turnir la care am ajuns din păcate aproape de sfârșit. M-am simțit un pic că într-un episod din „Game of Thrones”, unul mai puțin sângeros, firește.
În concluzie, interesant castelul Brézé, dar ar fi fost și mai interesant dacă reușeam să văd și interiorul; fără, parcă 11 euro de persoană mi se pare mult. Mi-au plăcut galeriile subterane, mai ales că nu mai văzusem ceva asemănător pe la alt castel, mi-a plăcut și festivalul medieval, ocazie cu care mi-am dat seama că îmi doresc să particip și la altul mai mare. O să studiez și problema asta.
Puțină istorie:
Existența castelului Brézé este atestată în anul 1063; în 1318, Jeanne de l’Etang, fiica Catherinei de Brézé și a lui Macé de l’Etang, aduce domeniul Brézé ca și zestre soțului ei Péan de Maillé. Căsătoria celor doi da naștere familiei Maillé-Brézé, ai cărei urmași vor stăpâni castelul timp de 300 de ani. Gilles de Maillé-Brézé obține în anul 1448 dreptul de a fortifica castelul și de a aduce acolo o garnizoană militară, astfel că în același an primele fose subterane sunt săpate. Ceva mai târziu, un alt descendent, Arthus de Maillé-Brézé reconstruiește castelul în stil renascentist, fațada lui apropiindu-se de ceea ce vedem noi astăzi, iar vechile fose sunt aprofundate, acestea înconjurând complet castelul și coborând până la 18m adâncime. Cu timpul, castelul trece pe la mai mulți stăpâni, că toate celelalte, fiecare aducându-și aportul la arhitectura lui, ca într-un final să ajungă în 1959 în posesia familiei Colbart, ai cărei descendeti îl stăpânesc și astăzi.
Nice says
Larisa, sunt absolut incantatoare imaginile cu floricele viu colorate si castelul, undeva in departare. 🙂 Minunat, ai avut ocazia sa fotografiezi maci! 🙂
Cat despre locuintele din piatra, sub pamant, nici nu vreau sa aud. Nu as putea trai acolo. 🙁
Faci tu ce faci si mai bifezi un castel. :)) 😛
Larisa says
Multumesc Nice! Cred ca de data asta am nimerit nu numai in perioada buna a anului, dar si intr-o zi cu soare :)).
Nici eu n-as putea trai in astfel de locuinte. Desi piatra este un bun izolator-iarna tine de cald, vara racoare-lipsa luminii naturale n-as pute-o suporta.
Cat despre castele, stai sa vezi ce lista lunga mi-am facut :)). O s-o public in curand si pe blog :D.
Alexandra says
Wow, genial! Habar nu aveam ca exista asa ceva! The wonders of France… 🙂
Larisa says
Nici eu n-aveam habar pana sa vad pe aici, ca sa nu mai zic ca nu mi-as fi inchipuit probabil ca mai exista oameni in zilele noastre care sa locuiasca sub pamant :)).
CARMEN says
Fotografiile tale sunt UN VIS! superbe unghiuri! Absolutcprofi!
Explicatiile insotitoare deasemenea deosebite, multumim pentru plimbare!
Larisa says
Multumesc Carmen! Ma bucur ca ti-au placut pozele si plimbarea virtuala. Ti-am mai zis, te astept candva si la una live ;).
Aliceee Traveler says
Foarte frumos castelul, nici nu stiam de galeriile subterane, am auzit ca sunt ceva de genul (labirinturi) si in Budapesta dar nu le-am vazut.
Iar festivalul chiar daca nu a fost pe masura asteptarilor tale, cred ca fost suficient de reusit desi nu prea vad lume! Sau ai fotografiat tu cu multa atentie sa prinzi cadre libere sau chiar nu au fost atat de multi …
Ma gandesc ca nu sunt atat de multe festivaluri in regiune deci trebuia sa fie foarte asteptat. Sau ma insel?
Larisa says
Nu era foarte multa lume intr-adevar. Poate pentru ca multi nu stiau (eu nu vazusem nimic marcat pe siteul castelului) sau poate pentru ca era amiaza si era foarte cald, nu stiu…Oricum, Brézé nu este chiar un castel foarte cunoscut si vizitat de turisti.
Sunt festivaluri medievale pe aici, dar majoritatea sunt restranse si mai mult pentru copii (inchirieri costume, ateliere creative,etc), dar unul mai mare, gen cel de la Sighisoara din tara, aici in regiunea mea nu cunosc. Pacat, ca mi-ar placea :)).
Anonim says
La tine mereu descopar lucruri noi! Foarte interesanta aceasta postare!
Vezi, eu cunosc Franta doar prin "ochii" Parisului, dar se pare ca "sufletul" ei este altfel, mai putin "rujat si parfumat" si mai mult o "tarancuta vesela"! :))
Sa ai o dupa-amiaza faina! 🙂
Larisa says
Sa stii ca ai dreptate Minnie, buna comparatia! E destul de diferit Parisul de restul Frantei si e placut sa cunosti tara asta si dincolo de capitala, daca ai ocazia.
Te pup! Seara faina!
Claudia says
Ca de obicei, loc de clatit ochii la tine pe blog, dar si de aflat cate INCA ceva despre Valea asta a Loarei unde s-a rasturnat caruta cu castele nu alta 😀
Larisa says
Aproape ca si eu le aflu odata cu blogul :)). Daca n-ar fi blogul probabil ca n-as fi atat de atenta la ce am in jur si nici nu m-as documenta despre.
Tina says
Prin catacombele alea mi-ar fi usor frica sa ma plimb. n-ai intalnit fantome:)). glumeam. tot ce prezinti tu e plin de mister si frumusete. atatea castele pe valea loarei… mai sunt?
Larisa says
N-am dat de niciuna :))!
Oooo, mai sunt o multime. Eu n-am vazut nici 20% dintre ele :)).
coco says
ce interesant!!! si ne zici asa frumos!!!
Larisa says
Multam 🙂