Les Goudes - Callelongue - plimbare prin Calanques de Marseille

Calanques de Marseille este pentru mine locul acela fascinant pe care l-am plăcut de dinainte să îl cunosc, doar admirându-l în poze. Este muntele acela mic, cu altitudini cam neglijabile, dar impunător totodată, de care m-am indrăgostit pană peste cap incă de la prima întâlnire. Calanques de Marseille este locul care m-a cucerit cu fiecare potecă, mi-a câștigat dragostea cu fiecare priveliște amețitoare asupra golfuletelor cu ape limpezi, încât nu există vizită în Sudul Franței fără să ne revedem la o drumeție. În 2014 am pornit de la Cassis, orăselul drăgut de langă Marsilia, am trecut prin Calanque de Port Miou, apoi prin Calanque de Port Pin, ca să ajung în final în cea mai fascinantă, calanque En Vau. O drumeție ceva mai solicitantă, potrivită acelor vremuri fără copii. În 2008 ne-am întors cu Erika la purtător și am ales ceva mai lejer: drumeția spre Tour d’Orient, punctul de belvedere spre Calanque de Sugiton. În 2020 cu două fetițe, una de mană și alta în bebe-rucsac, am mers spre Les Goudes și Callelongue, cu prânzul servit la un restaurant situat strategic, pe Cap Croisette. O plimbare mai degrabă decât o drumeție. Dar vai, ce plimbare!

Am mai poovestit pe blog despre acest Masif des Calanques… Este vorba despre niște faleze vertiginoase, de un alb strălucitor, tăiate de crestături adânci și înguste și care, pe o lungime de aproximativ 20 km între Marsilia și Cassis, se scufundă în apele de un albastru profund ale Mediteranei. Ar putea fi ușor comparate cu fiordurile, doar că se scaldă în ape mai calde, sau cu niste golfuri mai strâmte. Calanque este de fapt o formațiune geologică specific mediteraneană, o vale litorală foarte abruptă, săpată în rocă de calcar de un curs de apă. Văile s-au format prin eroziune, iar ulterior partea lor inferioară și cavitățile subterane au fost inundate de mare, care a și modelat în anii ce-au urmat, împreună cu vântul, relieful pe care-l putem vedea astăzi.

Masivul Calanques este format din două sub-masive: Marseilleveyre, culminând la 432m și Puget-Gardiole, cu cel mai înalt vârf, Mont Puget, 564m. Les Calanques constituie un ecosistem aparte, condițiile climatice aici fiind destul de severe: solul este aproape inexistent, falezele de calcar sunt traversate de numeroase falii și fisuri, iar experții plasează masivul în zona cea mai aridă a climatului mediteranean. Cu toate acestea aproximativ sute de specii de plante s-au adaptat și cresc aici, plus păsări și alte viețuitoare. În anul 2012 masivul a devenit parc național, și este vizitat anual de circa 1 milion de turiști, datorită peisajului remarcabil, dar și activităților variate ce se pot face pe teritoriul său: drumeții, escaladă, alpinism, scufundări, pescuit, plajă și bălăceală, kayak-canoe și alte sporturi.

Massif des Calanques este brăzdat de multe trasee de drumeție marcate, începând cu GR 51, traseul de drumeție lungă ce-l traversează de la Cassis la Marsilia, plus o mulțime de alte trasee mai scurte sau mai lungi, cu diverse grade de dificultate. Deși nu atinge altitudini considerabile, traseele nu-s chiar așa ușoare, urcarile și coborârile fiind destul de abrupte.

Dacă în 2014 am început de la Cassis spre Calanque En Vau, anul acesta am început din capătul opus, de la Marsilia. Dacă ar fi fost după mine, aș fi pornit din sătucul Les Goudes, aș fi continuat prin golfulețul Callelongue, calanque de la Mounine, până în calanque de la Marseilleveyre, însă cu doi copii mici lucrurile sunt ceva mai complicate. În primul rând Erika este la o vârstă ceva mai dificilă când vine vorba de drumeții : nu mai poate fi purtată, dar obosește repede să meargă singură pe jos. Daria în schimb ar putea fi purtată cu ușurință, daca… s-ar lăsa purtată. Este un copil foarte activ și independent, care vrea să facă totul singur, ceea ce pe un traseu de drumeție ca cel din Calanques este cam greu și periculos.

Așa că în final am ales o plimbare scurtă prin Les Goudes și Callelongue, primele calanques dinspre Marsilia.

Les Goudes este de fapt un mic sat pescăresc la capătul orașului Marsilia. Accesul se face pe o șosea sinuoasă care lungește falezele în lungul mării dinspre cartierul Madrague. Găsim numeroase restaurante, plus case tipic pescărești numite cabanon. Este un loc foarte frumos, chiar dacă este destul de frecventat în zilele calde de vară. Colina ce desparte Les Goudes de următoarea calanque, Callelongue, deține numeroase fortificații și oferă o panoramă deschisă către Insula Maïre, capul Croisettes, Marseille și arhipelagul Riou.

Din Les Goudes am lungit capul Croisettes, o limbă stâncoasă ce se lungește în mare. La capătul capului, ca sa zic asa, există o mică plajă, astăzi privată, un restaurant unde am și luat prânzul de altfel și un club de scufundări. De la restaurant panorama către insula Maïre este uluitoare: un gigant pe piatră fasonat de vânturi, ce se ridică din apele atât de turcoaz și limpezi ale Mediteranei. Nu te mai saturi efectiv să admiri peisajul.

După masă am continuat plimbare spre următoarea calanque, Callelongue. Callelongue este tot un sat pescăresc-port, ceva mai mic decât Les Goudes. Este tipic pentru acesta zonă, pitoresc, cu căsuțe tip cabanon. Este și locul unde șoseaua de la Marsilia se termină, le bout du monde marseillais, capătul lumii marseileze, de aici următoarele calanques fiind mai sălbatice.

Și cam asta a fost excursia de anul acesta în universul fabulos al acestui Massif des Calanques. Vom vedea ce ne va rezerva anul viitor, căci firește, o excursie în zonă este deja programată.

Les Goudes și Calleongue sunt accesibile cu mașina și cu autobuzul din Marsilia. Așa că dacă sunteți în zonă, vreți să descoperiți aceste interesante Calanques de Marseille, dar nu sunteți chiar împătimiți ai drumețiilor puteți încerca cu încredere. O să vă placă, garantez !