Îmi aduc aminte de vorbele unei cunoștințe care ne spunea anul trecut în timp ce ne îndreptam spre Amboise, pe șoseaua ce lungește Loara, că tare faină este regiunea asta a noastră, păcat că vremea este mai tot timpul de rahat. Mare dreptate a avut, nici nu știu dacă am vizitat vreun castel aici pe vreme însorită. Ah, da, Rivau vara trecută. Dar dacă nici în august n-ar fi fost soare, atunci când ar mai fi putut fi?! Atmosfera mohorâtă și apăsătoare face parte atât de integrantă din peisajul Loarei, astfel încât castelele pe fundal însorit îmi par adesea de domeniul SF-ului. Sau poate oi fi eu de vină și mă trezesc să merg la plimbare doar când e nor?! Nu știu cum a fost vremea pe la voi de 1 Mai, dar aici eu credeam că vine potopul, asta că tot am văzut filmul Noe de curând. Zic mersi că am prins măcar o zi fără ploaie ca să vizitez Castelul Chaumont sur Loire.

 

Chaumont sur Loire este unul dintre cele mai mari, cunoscute și vizitate castele de pe Valea Loarei, numai eu nu-l văzusem până săptămâna trecută, și asta nu pentru că n-am putut, sau n-am avut ocazia, ci pentru că n-a reprezentat niciodată o prioritate, gândindu-mă că dacă nu s-a mișcat de acolo 1000 de ani, nu s-o mișca până m-oi mobiliza eu să merg la el. Pentru că într-adevăr, se pare că vechea fortăreață medievală pe locul căreia se ridica astăzi Chaumont sur Loire a fost fondată în jurul anului 1000 de către Eudes I, conte de Blois, pentru a supraveghea frontiera pe atunci dintre vechile provincii Blois și Anjou. Castelul se transformă în ceea ce vedem astăzi treptat, începând cu secolul XV și terminând cu secolul XIX, iar din 2007 este proprietatea consilului general al regiunii Centru.
 
Ca să ajungi la Chaumont sur Loire nu-ți trebuie hartă sau GPS. E suficient să urci Loara din Tours, în amonte, și apele ei te vor conduce negreșit până la ușa castelului care domină totul în jur, de pe stânca ce surplombeaza localitatea cu același nume. Construit la 40 m deasupra fluviului, Chaumont îmbină elemente ale arhitecturii defensive gotice cu elemente ale arhitecturii de agrement renescentiste și împreună cu parcul istoric, ticsit de cedrii centenari, beneficiază de o priveliște spectaculoasă asupra Loarei și a peisajului sălbatic din vale.

Acesta a fost și primul lucru care m-a impresionat la Chaumont, amplasarea înaltă a castelului, iar după ce am intrat pe domeniu am rămas surprinsă de arhitectura lui desăvârșită, ruptă parcă dintr-un basm al copilăriei. Am început vizita cu interiorul castelului, foarte bine păstrat și frumos decorat. Se pare că unul dintre momentele cheie din istoria castelului Chaumont sur Loire o are că protagonistă pe Catherina de Medici, soția regelui Henri al II-lea, care cumpără castelul în 1550. Regina îl utilizaza pentru partidele sale de vânătoare, sau ca popas în drumul sau de la castelul Blois la cel de la Amboise. La Chaumont se pare că au locuit în acea perioadă astrologi celebrii ai vremii, ca Nostradamus sau Cosimo Ruggeri, pe care regina îi invita pentru a-i prezice viitorul. La moartea lui Henri al II-lea, în 1559, regina, devenită guvernantă a Franței, cere vechii sale rivale Diane de Poitires, să-i înapoieze castelul de la Chenonceau, oferindu-i la schimb pe acesta de la Chaumont.
 
Vechea favorită a regelui acceptă nevoită fiind târgul, și chiar dacă nu va face decât câteva sejururi la Chaumont, se va ocupa de restaurarea și redecorararea castelui până la moartea sa din 1566. La fel ca Chenonceau, Chaumont a păstrat până astăzi puțin din eleganța și rafinamentul celor două doamne.  Punctul de maxim interes al vizitei a fost curtea interioară; construit în formă literei U, castelul deschide o perspectivă incredibilă asupra Loarei. Păcat că vremea era foarte închisă pentru admirat peisajul.

Camera (presupusă) a Catherinei de Medici

Capela
Sala de consiliu
Sala de mese

Sala de biliard (mi-a plăcut foarte tare candelabrul din fier forjat)

Marele salon
Curtea interioară

Am continuat vizita cu parcul istoric din jurul edificiului, citind totodată în pliantul primit la intrare că Chaumont nu a avut de la început o grădină. Se pare că fiica Dianei de Poitiers, devenită proprietară a domeniului după moartea mamei, a fost prima care și-a manifestă dorința de a dota castelul cu un parc. Însă moartea sa timpurie lasă proiectul nefinalizat. Abia în secolul XIX, unul dintre proprietarii de la vremea respectivă, contele de Aramon, începe să planteze numeroși arbori în special cedrii. Mai târziu, prințul de Broglie, împreună cu peisagistul Henri Duchene, este cel care crează parcul pe care-l putem admira astăzi. Parcul istoric de la Chaumont a fost conceput în stilul parcurilor englezești, fiind caracterizat printr-un relief ușor ondulat, cu peluze întinse, încinse de cărări curbilinii și presărate cu arbuștii izolați sau grupați, orientează privirea către punctele forte ale domeniului, în speță către Loara, către pădure și mai ales către castel.

„Promotoire sur la Loire”-operă realizată de artistul japonez Tadashi Kawamata- vrea să ofere vizitatorilor experiența unei imersiuni totale în natură.

Anul acesta parcul Chaumont găzduiește o expoziție de artă contemporană, care și-a deschis porțile pe 11 aprilie și care își va aștepta vizitatorii până pe 02 noiembrie. Centru de artă consacrat relației dintre creația artistică și natură, domeniul de la Chaumont a invitat în 2014 mai mulți artiști, plasticieni și fotografi, la o întâlnire cu spiritul locurilor. Operele de artă expuse la Chaumont au fost create special pentru domeniu,  oferind parcului istoric o perspectivă estetică ingenioasă, caracterizată prin îmbinarea armonioasă dintre vechi și modern. Nu pot spune că sunt o mare fană a artei contemporane abstracte, nici că o înțeleg foarte bine, dar cred că o astfel de baie culturală nu strică nimănui. Puteți admira și voi în poze câteva dintre exponate, pentru a înțelege mai bine despre ce vorbesc.

Forme vegetale -creație a artistului american Patrick Dougherty

Chaos -creație a artistului Vincent Barré- reprezentată de 6 elemente sub formă de inele din fontă, ce permit admirarea peisajului schimbător.  

Cabană în arbori -creație a artistului japonez Tadashi Kawamata
Les racines de la Loire (Radacinile Loarei)- creație a artistului rus Nikolay Polissky

După ce m-am înfruptat dintr-un corcoduș cu fructe roșiii, am mers într-un alt colț al domeniului care găzduiește anul acesta Festivalul Internațional al Grădinilor, având ca temă în 2014 „Grădinile păcatelor capitale„, nume ce sună extrem de tentant, dar despre asta vă povestesc în episodul următor.

S-ar putea sa te intereseze si:
Gastronomie si vinuri locale 
Etichete: , , ,