Ieri m-am dus glont la librarie, am intrat val-vartej si m-am oprit fix la raftul de ghiduri turistice. Dupa ce am zabovit o ora pe acolo, voind parca sa le iau pe toate acasa, numai ca portofelul nu-mi permitea placerea asta, mi-am ales, cu chiu-cu-vai, doua carti. Un ghid turistic complet al regiunii franceze Alsacia, Alsacie despre care spun cu mana pe inima ca m-am indragostit definitiv si iremediabil de ea, desi nu am fost inca acolo, ci doar in sora ei geamana, Lorena. Al doilea, este un ghid al Elvetiei, o tara, pentru care am facut o mare pasiune in ultima vreme si culmea, despre care nu stiam prea multe, acum ceva vreme.
Tocmai de aia am luat cartea, sa ma documentez. Cine stie, poate la anul….. Doamne ajuta!!!
Am iesit din librarie, fericita, cu punguta in mana si portofelul gol, noroc ca mai aveam la mine ceva marut pentru o inghetata :)). De fapt, ma dusesem acolo sa caut niste carti de gramatica limbii franceze. La naiba…. Le-oi lua eu si pe alea! Asa ca, savurand inghetata cu cirese si fistic, m-am asezat pe o bancuta si am inceput sa rasfoiesc. Cu fiecare pagina am inceput sa visez, sa ma pierd, sa ma detasez de lumea reala si sa imi zboare gandurile pe taramul lui Hedi, pe munti inalti, prin sate presarate pe vai, vedeam case cu obloane colorate, poduri de piatra peste rauri…vacute mov si marmote (glumesc!)… Vedeam o lume de poveste! Treziti-ma, va rog!
Strasbourg –sursa foto Stephane Rey |
De ce Alsacia?
Franta are multe regiuni frumoase, relief bogat, cultura, traditii obiceiuri. Este una dintre cele mai minunate si mai vizitate tari din lume, n’est ce pas ? De fapt, fiecare tara are ceva special, ceva ce o face unica si incantatoare, trebuie doar sa le cautam si sa le sa le privim individual. Fiecare este deosebita, dar si diferita, in felul ei. Nu generalizam, nu comparam. Tot spun ca Franta nu se rezuma doar la Paris, cum cred multi. Intr-adevar, Parisul este un oras splendid, pe care personal il iubesc, insa sunt atatea alte locuri care merita descoperite, in afara lui.
Cand am fost in Lorena, la Metz, am descoperit-o pe sora ei, pe Alsacia. N-am avut timp pentru ea atunci, dar am promis sa ma intorc. S-ar putea sa o fac curand. Insa, chiar daca pentru moment o cunosc doar din poze si carti, o ador si cu singuranta o voi adora si mai mult dupa ce o voi cunoste mai de aproape. Sunt convinsa! Oameni buni, Alsacia este fascinanta! Disputata de a-lungul istoriei intre Franta si Germania, situatie care si-a pus foarte tare amprenta asupra culturii, arhitecturii si traditiilor locului, Alsacia a luat ce e mai frumos de la ambele popoare: arhitectura si arta germana, imbinate cu eleganta si rafinamentul francez. Casele din lemn cu flori la pervaz, strazile inguste si fantanile limpezi, targurile mestesugaresti, traditiile si obiceiurile de sarbatoare, toate insotite de tarte savuroase si vinuri rafinate, fac din Alsacia un colt de Germania in interiorul Frantei. Este minunata acesta imbinare, care numai aici se pastreaza parca cel mai bine.
Riquewihr-sursa foto Stephane Rey |
Kaysersberg- sursa foto Stephane Rey |
Ce as vrea sa vad in Alsacia?
Pai as incepe fireste cu Strasbourg, unul dintre cele mai frumoase orase ale Frantei, un oras seducator prin arhitectura si cultura, plin de muzee, palate, catedrale, un oras care, pentru mine personal, rivalizeaza cu Parisul. O plimbare la pas prin celebrul centru vechi, La Petite France, sau o croaziera pe canalele raului Ill, cel care inconjoara marea insula pe care se afla vechiul cartier, sunt de vis.
As continua spre Colmar, un alt oras deosebit, un Strasbourg in miniatura, fosta fortareata medievala, si pentru a ajunge acolo, as lua celebrul traseu Drumul Vinului, ce porneste din oraselul Rosheim. As face acest drum pentru a degusta celebrele vinuri alsaciene, pentru tururile de podgorii si si vizitele in crame, pentru ca v-am spus, ador acesta arta, a vinurilor. Dar nu numai aceasta… As vrea sa descopar indeaproape frumoasele sate traditionale alsaciene, ca: Riquewihr, Kaysersberg, Ammerschwihr etc, presarate pe coline, sau imprasitiate pe vai, sa ma pierd in admosfera lor veche, printre oamenii locului, mai aproape de obiceiurile si datinile lor.
As manca flammekueche, un fel de tarta-pizza alsaciana, painici sarate sau condimentate, ca apoi sa ma delectez cu deserturile mele preferate, tartele cu fructe de sezon sau o kougelhopf – briosa cu struguri uscati si migdale. Alsacienii sunt renumiti pentru ele. Toate acompaniate cu un vin pe masura, fireste! Iar ca povestea sa fie completa as da o fuga si in muntii Vosgi, mi-as pune rucsacul in spate si bocancii in picioare si as porni la drum, pentru ca stiti voi, nici o vacanta nu e completa pentru mine fara o drumetie pe munte. Qu’est-ce qu’elle est belle, notre Alsace!
Colmar- sursa foto Stephane Rey |
Voi ati vizitat Alsacia? Daca nu, ati vrea s-o faceti?
PS 1: Fotografiile nu imi apartin (as vrea eu sa-mi apartina!), apartin lui Stephane Rey (nu-l cunosc personal) si gasiti mai multe AICI. Eu nu mai ma pot opri din admirat de cateva zile!
PS 2: Data viitoare va povestesc si despre Elvetia, ca ce-am gasit acolooo..nu va puteti imagina!!! In momentul asta as pleca catre tara muntilor!
Bia says
Asa, asa, mai urmeaza sa inebunesc si cu Alsacia, ca si cum Provence nu imi ajunge… grrrr… chiar ca e faina si Alsacia! Doamne, cum poate arata Franta in asemenea fel? M-am uit pe pozele splendide cand ai dat link pe FB… am ramas fara cuvinte…
Larisa says
Mie imi spui…numai acolo visez de ceva vreme :)).Sunt ireal de frumoase pozele. Intr-adevar foarte editate, dar oricum tot extraordinar arata. Este o regine superba!
Unknown says
Buna Larisa,te invit sa citesti postarea mea:http://marinatofan.blogspot.com/2012/08/pe-cale-de-modernizare.html
Larisa says
Iti multumesc pentru cuvintele frumose ;). Mi-a facut placere sa te ajut, daca mai ai nelamuriri sa imi scrii. O sa "te citesc"!
Mirela says
Draga Larisa, citind articolul tau imi dau seama cand de norocoasa sunt eu pentru ca am avut ocazia sa traiesc o vreme in Strasbourg. Alsacia iti intra in suflet, iar eu, cand am plecat de acolo, am suferit mult. Ma intrebam cum de iti poate fi dor de un loc, la fel ca de un om.
Daca ajungi in Alsacia, cred ca e fain toamna, cand se face vinul sau iarna, de Marche de Noel (bradul din Place Kleber, la Strasbourg, este celebru).
Larisa says
Mirela, chiar ca ai fost norocoasa sa locuiesti intr-un oras asa frumos. Este posibil ca la Strasbourg sa ajung pe la inceputul lui septembrie pentru un weekend, dar din pacate nu voi avea timp sa vizitez prea mult atunci. De Craciun m-am gandit si eu ca ar fi fain, am citit despre piata de Craciun din Srasbourg…este minunata. Iti multumesc pentru recomandari.
Nice says
Cred si eu ca te-ai indragostit de asemenea locuri. Fotografiile sunt magnifice, nu-mi pot lua ochii de la ele! Arhitectura e pe gustul meu, indubitabil.Muntii Vosgi sunt vechi, munti hercinici, deci altitudinile lor nu pot fi prea mari…usor de escaladat cu alte cuvinte. 😀
Larisa says
Nice, si eu ador arhitectura aceasta a caselor, orasele de genul acesta, stradutele…totul. Sunt niste locuri foarte faine care merita vazute. Sper sa ajung curand…
Cora says
Se spune că:" Uneori, pentru ca un vis să se împlinească, e suficient să îl ai".:)) Sunt sigură că în timp visul tău va deveni realitate.
Am fost în Alsacia, mai exact în Strasbourg. Un oraş fascinant şi plin de viaţă. Cel mai mult mi-a plăcut cartierul La Petite France, cu terasele pline de turişti, ferestrele decorate cu flori şi străduţele înguste şerpuind printre clădiri. Recomand tuturor o vizită aici.
În ceea ce priveşte Elveţia, arată ca o carte poştală, aşa cum îmi place mie să-i spun. N-as putea să vă recomand un oraş anume, toate mi-au plăcut şi toate merită vizitate.Alături de Franţa, este o ţară unde aş reveni iar şi iar…
Larisa says
Cora, ai dreptate, trebuie in primul rand sa avem visele ca ele sa se indeplineasca.
Unul dintre motivele pentru care m-am indragostit de Strasbourg a fost jurnalul tau de pe blog. Ai scris foarte frumos iar pozele sunt superbe. Am citit de asemenea si articolul tau despre Elvetia, la fel…minunat!
Si inca ceva ….pozele tale din Alpi, m-au convins sa urc pe Aiguille du Midi, saptamana viitoare cand voi ajunge in zona. Asa ca te imbratisez si iti spun din inima un mare multumesc.
Cora says
În primul rând îţi mulţumesc că mă "citeşti". Mă bucur că ţi-am stârnit interesul şi curiozitatea de a vizita locuri prin care şi eu am trecut.
În ceea ce priveşte urcarea cu telecabina la Aiguille du Midi, este una dintre cele mai frumoase experienţe ale mele. Şi acum, când mă gândesc cât de repede a urcat telecabina şi cât de mic se făcea Chamonixul, am un nod în stomac. Eu sufăr de rău de înălţime.Dar asta nu m-a împiedicat să urc. Senzaţia pe care o ai când ajungi sus, este unică!Te simţi un om împlinit. Cel puţin aşa m-am simţit eu când am realizat că mi-am învins frica şi m-am lăsat purtată de val până la 3842 m altitudine! Ajunsă sus, gândul nu îmi mai stătea decât la poze, poze şi iar poze:))
Sincer, te invidiez! :)) Abia aştept să citesc experienţa ta din acest loc magic…
Larisa says
Imi dau seama ca senzatia acolo sus este unica. Eu cu frica de inaltime nu am probleme, atat timp cat nu este apa dedesupt :))! Noi suntem pasionati de drumetii montane, asta fiind motivul pentru care mergem acolo. Iar printre ele am strecurat si asta… Am inteles ca telecabina respectiva este destul de aglomerata. Stii cumva daca exista posibilitatea rezervarii inainte? Se sta mult la coada? Daca aleg sa urc mai spre pranz-dupa amiaza o fi foarte aglomerat?
Cora says
Nu ştiu dacă se poate rezerva din timp. Însă ştiu că îndiferent la ce oră ajungi nu vei urca imediat. Pe bilet este specificat numărul telecabinei cu care vei urca. E puţin probabil să nu fie aglomerat şi să poţi urca imediat ce ai luat biletul. Eu de exemplu după ce am luat biletul am aşteptat mai bine de o oră până ne-a venit rândul. Dar nu e bai, în timpul acesta se poate vizita Chamonixul.
Cozile de obicei sunt mari. Dar asta nu este o problemă. Biletele se vând la mai multe case şi merge foarte repede. Mai mult de 15 minute nu se stă la coadă indiferent cât de mare este. Iar telecabinele urcă şi coboară foarte des, cred că la 15 min. Numai să ai grijă când ajungi sus. Te vor întreba cât timp vrei să stai, iar odată ce ai ales să stai 2 ore de exemplu, nu mai poţi să cobori decât după ce s-a scurs acest timp. La ei totul este programat. Părerea mea este că după amiază este mai puţin aglomerat. Când noi am coborât la case nu mai erau cozi iar telecabinele urcau cu doar câţiva turişti. Şi eu am avut norocul de a coborî cu doar câteva persoane în telecabină, astfel m-am putut mişca să fotografiez peisajul din toate direcţiile.:))
Larisa says
Aha! Iti multumesc tare mult pentru informatii Cora!
Aliceee Traveler says
Oh da, am de mult timp in plan asta! Sotul meu ajunge pe acolo la sfarsitul lunii si sufar teribil ca nu pot sa il insotesc! Ar fi fost o vacanta pe cinste (insa el pleaca cu job-ul) iar eu am alte lucruri de facut! Am si cochetat cu ideea de a face un circuit in Alsacia anul trecut cand eram la Paris dar apoi m-am razgandit si am mers putin pe Valea Loarei, la casa lui Monet si in Brugge (Belgia) ….
Dar Strasbourg si in general Alsacia ramane sus pe lista pentru cand voi reveni la Paris
Larisa says
Mi-ar place sa ajung prin Alsacia pentru mai multe zile, dar prea curand nu voi ajunge, decat poate, doar la Strasbourg. Brugge si eu vreau sa-l vizitez! E tare fain. Cand mai ajung prin zona, vreau sa-l vad.
Anonim says
E foarte frumos sa ai un vis, asa ca eu nu îmi permit sa te trezesc… ☺
Iti doresc ca toate visele sa devina realitate si asa cum se spune….
"Don't dream your life, live your dreams"
Larisa says
Iti multumesc Minnie! Asemenea iti doresc!
Mira says
Of, in Franta asta sa stai o viata intreaga si tot nu poti vedea toate frumusetile ei… Abia astept sa vad fotografiile tale din Alsacia 🙂
Larisa says
Fotografiile mele nu vor fi chiar atat de minunate ca acestea, dar…macar vor fi ale mele. Sper sa ajung cat mai curand, macar la Strasbourg daca nu pot prin toata regiunea.
Moni says
Inteleg de ce te-ai indragostit, ma bucur nespus de mult sa aflu informati, sa vad poze referitoare la destinati pe care nu le-am vazut, avand in vedere ca sunt aproximativ 200 de tari , pot spune ca sunt foarte multe ore, destinati ce merita sa fie vazute…