Cred că a început să se pună praful pe blog, așa că trebuie neapărat să încep să-l mai șterg. În ultima vreme n-am mai apucat să mai scriu nimic, nici să pun poze și nici să citesc sau să comentez pe la voi, dar nu va faceți probleme, nu v-am uitat. Recuperez, promit! În primul rând vreau să vă urez tuturor La Mulți Ani și un 2013 super-mega-ultra minunat! Sper că ați avut sărbători faine și aveți acum bateriile încărcate pentru noul an.
Eu sunt bine, am petrecut sărbători draguțe, chiar și aici departe de țară, alături de oameni simpatici și peisaje încântătoare. Mi-am delectat papilele gustative cu preparate românești de Crăciun și franceze de Revelion. Am făcut febră musculară la deget de la atâta apăsat pe declanșatorul noului aparat foto, m-am urcat pe Masivul Central Francez, cu tot cu Azorel, m-am tăvălit prin zăpadă și mi-am adus aminte cât de tare o ador și am respirat cât aer de munte am putut, să-mi țină până data viitoare, care am zis că va fi cât de curând posibil.
Dar o să vă vorbesc despre toate pe rând, nu acum, că abia am aterizat acasă. Nici măcar miile de poze făcute în această perioadă n-am apucat să le văd. O să povestesc mai multe despre cele 3 fondue savurate de Revelion, o să vă arăt poze cu locuri faine de pe Loara, o să vă povestesc și despre prima mea tură cu rachete de zăpadă și la fel și despre cum m-am dus la vale cu ele de credeam că nu mă mai opresc…dar m-am oprit. Sperietură a fost mai mare, că ceva grav n-avea cum să se întâmple.
Nu am planuri clare pentru 2013. De fapt am multe gânduri, dar deloc puse cap la cap. Aș vrea să fac multe, dar le las să vină de la sine. Nu fac nici bilanțuri pentru anul trecut, merg pe principiul fuse și se duse. Un singur gând cert îl am acum în minte, să mergem să ne înscriem la sala de escalada. Am mai cochetat amândoi cu acest sport acum câțiva ani și ne-am hotărât așa, că vrem să-l reluăm. Deci uite primul meu plan clar pentru 2013…oare ce mi-o mai trece prin minte?!
Primul meu cozonac…acompaniat de un vin de Valea Loarei desigur
Micul nostru brăduț
Château La Valière
Prima tură a lui Azorel pe munte…eu zic că i-a plăcut
Château-la-Vallière
Ceva mic se vede-n zare, e Larisa pe cărare …
Uite-așa aș trăi 100 de vieți: încălțată în bocanci, întinsă pe zăpadă, pe un vârf de munte!
vin si eu cu tine la zapada 🙂
si astept…fondue !!!
te astept ;)!!!
Toate bune in Noul An!
Prin "primul meu cozonac" intelegi "primul cozonac facut de mine"? Daca da, felicitari! Pare sa fie gustos, pufos, aromat, apetisant.
Multumesc Mirela, asemenea!
Da, este primul cozonac facut de mine! A fost pufos si gustos, s-a terminat repede :))
Primul tau cozonac imi aduce aminte de primul meu cozonac facut tot prin Franta.In tara ni i nu- mi trecea prin minte ca voi face intr-o zi.
Sincer nici mie nu-mi trecea prin minte in tara ca voi face :))
La multi ani, Larisa! :*
Abia astept povestile tale de la final de 2012 și început de 2013 🙂
Si eu am fost departe de online in aceste doua saptamani, desi cu internetul in casa, insa sarbatorile, familia si prietenii de acasa au fost pe primul loc…
Îți doresc un 2013 minunat și după pofta inimii :*
Multumesc Bia, asemenea!:*
Azorel e mortal! Pacat ca nu l-ai pus pe schiuri! :))))
La multi ani pe 2013 cu sanatate si bucurii!
La anu' va invata si sa schieze :))
Multumesc Minnie! La multi ani!
da, Azorel e super. l am vazut si pe facebook, criminal. eu zic sa-l luati si pe el la curs (sa va dea lectii) 😀
Da, clar tre' sa-l ducem si la escalada:))
Ai avut o vacanta frumoasa si Azorel la fel 😀 V-am urmarit cu drag pe facebook 🙂 Eu iti doresc sa ai un an minunat! Sa faci tot ce ti-ai propus si stiu sigur ca anul asta va fi minunat plin de articole frumoase si poze minunate:D Toate cele bune Larisa!
Multumesc Cris! Asemenea si tie, un 2013 minunat, toate dorintele sa ti se implineasca!
Bine ai revenit, Larisa. Un an cu multe bucurii, dorinte implinite, iubire si sanatate sa ai!E tare frumoasa poza cu…Larisa pe carare. 😀
La multi ani! 🙂
Bine te-am gasit Nice!
Multumesc! Un an minunat si tie!
bine ai revenit! sa ti se indeplineasca toate gandurile bune anul acesta! ce haios e azorel in zapada!!! si cozonacul arata foarte apetisant, felicitari!
bine v-am gasit!
Mersi Milena! :*
Larisa, la multi ani!
Sa iti fie de bine sarbatorile. Cu poza aia mi-ai facut pofta de cozonac. Ti-a iesit foarte bine.
Un inceput de an cat mai bun si energic. (Iti sta foarte bine intinsa pe zapada – esti in elementul tau).
Mersi!
Nu m-as fi vazut facand cozonac, dar uite ca de nevoie si de pofta am facut :))
Un inceput de an minunat si tie iti doresc!
La mulți ani, Larisa! Excelente poze.
Multumesc! La multi ani pe 2013!
Frumoase amintiri, ce să zic! Îmi place cum ți-a ieșit cozonacul, dar… și brăduțul!
La mulți ani, Lari!!
La multi ani Maria! Te imbratisez cu drag! Un an nou minunat iti doresc!
Oh, ce imagine draguta cu tine "tolanita" la soare! 😀 Cozonacelul arata grozav iar bradutul… well, pacat ca nu poate sta 1 an. 🙂
Un an nou special sa ai!
Multumesc, asemenea si tie 😉
Bine ai revenit pe blog! 🙂
Cozonacul arata foarte bine. Ce reteta ai folosit? M-ar interesa. Noi tot incercam de mai multi ani, mai multe retete. E bun dar tot nu suntem multumite. As vrea altceva. Al tau arata foarte interesant. Poti sa faci publica reteta?
Azorel e un dragalas. Sigur i-a placut pe munte!
Ca si tie, dupa cum bine se vede.
O seara placuta, Larisa!
Bine v-am gasit!
Referitor la cozonac, am folosit reteta asta: http://gourmandine.ro/retete-aluaturi-dulci/cozonac/ Si mama mea a folosit-o anul asta si i-a iesit bine, iar eu l-am facut acum de sarbatori in doua randuri, de ambele dati a iesit. Am respectat pas cu pas cu mici exceptii:
-am folosit 6 galbenusuri in loc de 5, dar am scazut putin din cantitatea de lapte cu vreo 20-30 ml, dar merge si asa cum este in reteta, 5 galbenusui si 500 ml lapte. Eu doar voiam sa fie mai galben;
-acolo scrie 2 pliculete de drojdie uscata, dar nestiind cate grame exact, am pus 5, fiecare de 5 grame deci 25 grame drojdie uscata. M-am orientat dupa punga de faina care am folosit-o,unde scria ca pt aluat de briosa trebuie 10 g drojdie la 350 g faina. Daca pui drojdie proaspata, trebuie aproape dublu, vreo 40-50 de grame.
-la umplutura am mai adaugat rahat;
In rest totul ca in reteta.
Multumesc mult! Am sa ma uit la reteta 🙂
Intr-un fel ne-am potolit amandoua dorul de munte, mai ales iarna! La multi Larise, sa aveti un an frumos toti trei, sunteti o familie superba!
Tre sa ne luam si noi rachete de zapada, astia merg cu ele pe-aici, poteca nu se batatoreste, iar noi ca ciobanii, ne afundam in metru de zapada :))) Nu stiu daca o sa reusesc sa le folosesc, pare ca se merge naspa pe ele…dar vedem….
Un 2013 minunat!
Da, si pe aici se obisnuieste, chiar sunt foarte populare,te privesc asa ciudat daca te vad doar cu bocanc iarna :))De fapt si in ghiduri am vazut doar trasee de iarna pentru rachete de zapada. Noi le-am inchiriat pentru o zi, dar nu as da banii pe ele. Jumatate de drum, la vale le-am dat jos, nu puteam cobori cu ele. La urcare merg, mai ales daca zapada e putin inghetata, ca au si niste crampoane.
Un 2013 minunat si tie!
La multi ani Larisa! Un an nou minunat iti doresc cu multe ture pe munte. Si mie imi aduce 2013 o mare provocare. Ne mutam in Cluj (probabil din 1 februarie) asa ca am nevoie de noroc sa fie totul bine:)
Multumesc, asemenea!
Si multa succes cu mutarea! Sa fie cu noroc!
Un an frumos, Larisa, cu planuri care se împlinesc, cu întâmplări vesele, cu visuri ce prind viaţă şi, desigur, cu plimbări şi ture prin munţi, prin zăpadă… Şi, fireşte, cu poveşti şi fotografii faine!
Multumesc Mira, asemenea si tie!
La multi ani! :* Bine ai revenit pe blog 😀 Mi-era dor de tine si de articolele tale pline de atatea fotografii frumoase 😀
Mersi Georgiana! Bine te-am gasit! La multi ani!
Un An Nou fericit! Imi place mult Azorel al tau, cred ca a fost foarte incantat de zapada 😉 Tu ai fost cu siguranta, se vede in ultima poza 😉
Mersi la fel Kadia!
da, a fost tare incantat Azorel, mai ales cu haina de munte care-i tinea cald! Ii cam inghetasera labutele, tre' sa-i iau eventual si bocanci data urmatoare :))
La multi ani!!! Avand in vedere cat de fericit pare Azorel, trebuie sa-l duci cat mai des la munte :P. Si succes in realizarea primului plan pe 2013 😛
La multi ani!
Da, clar, e un catel muntoman cu siguranta :)) tre sa mearga mai des,clar!
De cate ori revin aici ma dau gata pozele :).
Pai, ma bucur atunci 😉
La multi ani si un an nou fericit. Foarte faine pozele de la munte. Si cozonacul arata chiar foart bine, sigur a fost delicios.
Mersi Georgiana!
La multi ani pe 2013!
Zau ca asa o viata isi doreste oricine! Nici prea mult, nici prea putin, decât cozonac (de gospodina!), vin (de Valea Loarei!), brad împodobit, Azorel, zapada, soare! 🙂 Excelent, felicitari!
La început am crezut ca ai schiuri -fond, dar in ultima poza am vazut ca sunt "talpici" pentru drumetii pe zapada. Ma repet – asa o viata… sa tot traiesti! 🙂
Multumesc Carmen!
Da, sunt talpici, cu schiurile nu prea ma inteleg, desi poate m-as intelege daca as exersa mai mult!
La multi ani! Sper sa ti se implineasca toate planurile din 2013! Incepand cu cel pe care tocmai l-ai numit 🙂
Azorel e simpatic rau cum fuge el prin zapada 🙂 Cred ca ii face bine muntele la cat de agitat e 🙂
Da si eu cred ca-i face bine muntele, seara cadea mort de oboseala :))
cozonacul arata grozav dar Azorel e definitiv adorabil :))
Multumesc!
E un catelus foarte amuzant :))
Toate bune in noul an!
Multumesc, asemenea!
Prima dată pe aici şi îmi place ce văd. Pot totuşi să îţi spun că a trage linie şi a vedea ce a fost bun şi rău în 2012 nu e inutil deloc ci dimpotrivă. Sunt aşa de multe lucruri pe care le scăpăm din vedere, voit sau nu încât o mică trezire la realitate măcar odată pe an e benefică.
Intr-adevar nu este deloc inutil sa tragi linie. Probabil involuntar in mintea mea ma gandesc ce a fost bun sau ce a fost rau in anul ce a trecut si ce mii-ar placea sa imbunatatesc in anul ce vine…
Wow..ce fain e la tine la munte…mai mai ca te invidiez :). Sa ai un 2013 asa cum il doresti !!!
Multumesc! Da e frumos..sper anul asta sa ajung si prin alti munti, inclusiv prin cei italieni 😉
Larisa, daca nu imi iese planul, urmatoarea incercare va fi legata de cele 100 de vieti: 'Uite-așa aș trăi 100 de vieți: încălțată în bocanci, întinsă pe zăpadă, pe un vârf de munte!"
Te invidiez!
Lasa, ca poate iti iese planul ;)!
Superb !
Ma bucur ca aqm descoperit blogul tau (prin intermediul lui Lucianhirsu.ro ). Ma bucur , mai ales pentru faptul ca, chiar daca am fost de vro 5 ori in Franta , imi face o placere deosbita sa redescopar aceasta tara si mai ales locuri noi de aici.
Am vrea sa te adaugam si la noi pe blog, dar te rugam sa ne spui daca te deranjeaza ori ba.
Si in continuare spor la scris, calatorit si fotografiat , iar noi iti promitem ca o sa te vizitam mai des , nu de alta dar sa auzim de locuri deosebite de pe aceasta planeta.
Ne place mult cum scrii , asa ca te vom mai vizita !
Multumesc mult, ma bucur ca iti place blogul meu :).
Am aruncat si eu un ochi la voi pe blog. V-am si pus in blogroll si abia astept sa citesc aventurile voastre americane.
Sper sa ajung si eu candva intr-o vizita pe acolo, chiar mi-ar placea.
Sa ne cititim cu placere atunci :)!