auvergne+mont+dore+france09.jpeg

In • by Larisa, 13/01/2013

PREVIOUS« Auvergne – vulcani, toamnă și brânză albastră

M-am născut în București, dar locuiesc de aproape 14 ani în Franța, pe Valea Loarei. Sunt pasionată de natură, fotografie, călătorii, bucate și vinuri bune, iar aici scriu despre experiențele și viața de român în Franța, despre Valea Loarei, regiunea aceasta minunată în care locuiesc, despre locurile interesante pe care le vizitez la sfârșit de săptămână sau în vacanțe, mai aproape sau mai departe de casă, impreună cu soțul meu și fetele noastre, despre hobby-urile și activitățile din timpul liber. Pe Citeste mai mult »

La malul oceanului cu tartiflette de la munte

Întotdeauna mi-am dorit să văd marea iarna. Habar nu am de ce, pentru că eu nici vara nu țin neapărat s-o văd. Dar iarna credeam eu că e mai fascinantă. Deși n-a fost vreodată departe, că doar Constanța era la vreo 250 km de București, tot n-am ajuns. Probabil nu mi-am dorit îndeajuns, că altfel […]

Reflexii

Fac ce fac și mai scot din străfundurile hard-disk-ului câte o poză veche… Aceasta este „prinsă” pe 20/06/2012 (noroc că aparatul ține minte data!), undeva în mijlocul pustietății, lângă localitatea Burtoncourt (de care cu siguranță n-a auzit nimeni; nici eu până să ajung acolo!), în regiunea mea dragă Lorena și participă astăzi la Miercurea fără […]

Cărțile și filmele de când cu copilul

Răsfoind zilele trecute blogul, mi-am dat seama ca nu am mai scris nimic de multă vreme la capitolul filme și cărți. Dar cum as fi putut sa scriu, când lecturile și vizionările mele tind vertiginos spre zero in ultimii aproape 2 ani😂? Ați ghicit, Erika este motivul, cu un copil mic slabe șanse de timp […]

Despre morala si nu numai

Ma uitam astazi la un domn, italian, bine trecut de prima tinerete, destul de gretos si libidions, ca sa o spunem fara prea multa delicatete, insotit de o domnisoara, foarte tinerica, sper majora, care nu-i era nici pe departe fiica. Cuplul perfect! Cuplul secolului 21! El: batran si cu bani. Ea: tanara si frumoasa. Bine, despre […]

I Pozzi – ziua 2: peripeții la stână și coborârea prin pasul Scaldasole

A doua zi la I Pozzi cu peripeții la stână și coborârea prin pasul Scaldasole. După cum vă spuneam în episodul trecut al jurnalului, noaptea la stână a fost una cu peripeții, dar să o luăm mai bine cu începutul…Plecasem de acasă cu gândul să dormim la Pozzi, undeva pe lângă „lacuri”, urmând ca a […]

Se întâmplă în spatele curții…

Pentru că săptămânile trecute a fost foarte cald chiar și seara, după ora 19, mi-am scos tableta afară pentru conversații cu mama pe skipe de pe terasa casei. Într-una din seri, în toiul discuției, de după digul ce mă desparte de bătrânul fluviu încep să răsune acorduri de muzică renascentistă. N-a fost chiar o surpriză, […]

Ultima zi de vară târzie la Véretz

Véretz nu-i pe lista celor mai frumoase sate din Franța. Nu-i căutat de turiști, nu-i promovat în broșuri, nici măcar localnicilor nu le spune mare lucru. Deși combină cele trei elemente esențiale ale unui sat tipic din Touraine, case albe din tuffeau, un râu ce curge printre ele, plus una bucată castel așezat strategic pe […]

Paște la Castelul Valençay

De când sunt aici în Franța pot spune că sărbătoresc de două ori Paștele: o dată pe cel catolic, pe care îl simt chiar mai intens dat fiind că sărbătorește toată lumea în jur, unde mai pui că mai este și weekend prelungit și a doua oară pe cel ortodox, care deși e al nostru, […]

La bouillabaisse, varianta corsicană de la Bastia

Unul dintre principalele „obiective” vizate pentru sejurul în Corsica era … o supă adevărată de pește, din aceea ca la mama ei, o bouillabaisse de savurat chiar pe malul Mediteranei. Râvneam cu gândul la ea și îmi lasă gura apă numai când mi-o imaginam, așa că abia așteptam să ajung din nou la mare să […]

De ce nu mai scriu pe blog…

…vă întrebați probabil mulți dintre voi. Și e normal să o faceți, după o perioadă în care aproape de două ori pe săptămână apăreau noutăți pe micuța mea tarla online. Ei bine n-am mai scris pentru că… nici eu nu știu exact de ce nu am mai scris și de ce nici acum, după trei […]

Parcul cu Mini-Castele sau Valea Loarei la o altă scară

Cu vreun an în urmă am luat la cunoștință, cam târziu de altfel, că aproape de Amboise există un parc numit Mini-Castelele Loarei. Am studiat problema cu atenție și am aflat despre ce este vorba: după cum îi spune și numele, aici se găsesc cam toate castelele din regiune… în miniatură. Concluzia a fost evidenta: […]

Înapoi acasă…

Noaptea trecută m-am întors după periplul de o săptămână prin sudul Franței. Azi când m-am trezit am fost puțin dezamăgită să realizez că relieful din jur nu mai este stâncos, că leandrii cresc doar în ghivece și că Loara are o culoare mai degrabă căcănie, nu-i nicidecum de vreun albastru profund. N-am mai auzit marea […]