 |
| sursa foto |
Cand am raspuns la leapsa despre carti preluata de la Alicee, erau si niste intrebari legate de filme. Avand in vedere ca la acest capitol nu imi ajungeau cateva randuri, am promis o postare separata. Ei, uite ca a venit si vremea ei. Cum spuneam si atunci, imi plac filmele, le ador, le iubesc, le devorez. Pot spune ca filmul este chiar un hobby, pe langa munte si multe altele. Majoritatea filmelor le vad acasa, dar merg adesea si la cinema. Cred ca daca as putea as fi in stare sa merg la cinema in fiecare zi. Ma fascineaza: ecranul ala mare si sunetul ce vine din toate partile, ma transpun parca in mijlocul actiunii. Parca acasa nu ma pot concentra totusi asa bine.
Vad multe filme pe saptamana, in medie cam 7-8, insa putine imi raman in minte. Uneori ma uit in lista de filme si nici macar nu le mai recunosc pe cele vazute. Ma intreb „Hmmm, asta ce film o fi?!” si dupa ce dau play cateva secunde imi zic „Ah, da, l-am vazut ieri!”.
Daca ar fi sa ma refer strict la gen, atunci prefer cu precadere filmele de dragoste, romantice, cu povesti frumoase, pentru ca eu sunt oricum o visatoare. Cea mai frumoasa poveste de dragoste dintr-un film pentru mine a fost, fara indoiala, cea din The Notebook. Stiu ca multi considera acest gen ca fiind filme „prea siropoase”, „prea sentimentale”, prea nu stiu cum. Poate, dar cum ar ar fi viata noastra fara dragostea aia care ne face atat de (ne)fericiti? Nu dragostea este sentimentul acela suprem care ne defineste pe noi ca oameni? Vad si multe filme din genul acela comedii romantice. Imi plac. Sunt relaxante si te destind dupa o zi agitata. Sunt simple si nu necesita prea mare concentrare. Poate tocmai de aceea mi se sterg cel mai repede din minte. Singura comedie romantica care nu s-a sters, la care am ras cu lacrimi la cinema prima data si pe care am mai vazut-o apoi de vreo cateva ori, a fost The Proposal.
Imi plac filmele istorice, care prezinta un fapt, o intamplare, o personalitate din istorie. Poate mai nuantata, poate nerespectand intocmai adevarul, dar imi place sa aflu diverse chestii interesante. Asa am aflat despre Anne Boleyn si cum i-a fost taiat capul, din filmul The Other Boleyn Girl (btw, este unul din filmele mele preferate-ever), despre frumoasa poveste de dragoste dintre Regina Victoria a Marii Britanii si sotul sau Printul Albert (The Young Victoria -un film pe care il recomand tuturor), despre Regina Elisabeta I a Angliei (Elisabeth; Elisabeth The Golden Age), despre regele George VI (The King Speach-chiar si-a meritat Oscarul), despre atitudinea Reginei Elisabeta II-a referitoare la moartea printei Diana in The Queen (se observa deci obsesia pt Anglia, nu?), despre atacul de la Pearl Harbour, (altul dintre filmele mele preferate ever) si ar mai fi multe altele.
Pot spune in general ca ador filmele de epoca. Amintesc aici (fara legatura cu monarhia engleza) ecranizarile dupa romanele lui Jane Austen (tot englezoaica): Sense and Sensibility sau Pride and Prejudice. Imi plac biografiile si tocmai am vazut de curand Coco Chanel. M-a impresionat povestea acelei femei, care de la o simpla croitoreasa saraca, a ajuns…Chanel. Ma atrag filmele care pornesc de la un caz real, sau lanseaza o ipoteza care se banuieste a fi reala, ca Anonymus (despre supozitia ca ca in spatele numelui Shakespeare, se ascunde cu totul altcineva decat cel pe care cunoastem noi). Un film cat se poate de interesant. 
Imi plac filmele cu catastrofe (dar bune si cat de cat reale, nu porcarii gen 2012), ma impresioneaza, ma atrag si aici amintesc Titanic, Deep Impact si Armageddon. Imi plac filmele inspirate din intamplari reale si aici imi vine in minte The Vow, ca l-am vazut saptamana trecuta, impresionant, ca sa vedeti cum viata bate filmul sau ce inseamna destinul. Si nu in ultimul rand imi plac si mie „filmele de calatorii„, unde actiunea se petrece in cine-stie ce tara sau oras, iar dupa ce filmul s-a terminat, nu visezi decat sa ajungi si tu acolo, chiar daca actiunea nu a fost cine stie ce palpitanta. Sunt multe: A Good Year (mi-a placut cel mai tare) daca vreti sa vedeti regiunea Provance din Franta; Letters to Juliet (filmul este facut foarte misto, eu personal de atunci visez in continu la Verona) sau Dangerous Beauty pentru Venetia si nu numai. Ar mai fi in topul meu: Under de Toscana Sun (cu o Toscana fascinanta), Eat Pray Love (Italia, India, Bali)si lista poate continua. Adaug aici filmele de munte: The North Face (ascensiune pe Eiger-daca suportati un film in germana!), Vertical Limits (ascensiune pe K2). Ar mai fi filmele ceva filme de aventuri, Cronicile din Narnia (toata seria) de exemplu, pe care l-as vedea de 100 de ori fara exagerare!
Din tot ce inseamna film, cel mai tare mi-a placut si inca imi place Titanic. Locul 1 in topul meu de filme este
ocupat de 15 ani de acelasi film. Si se afla la o atat de mare distanta
de celelalte, incat nu cred ca va fi vreodata inlocuit. O sa va povestesc data viitoare mai multe. Acum nu va spun decat ca vineri merg sa il vad 3D la cinema, asta dupa ce l-am vazut de peste 50 de ori pana acum (nu exagerez!), ca dincolo de film m-a fascinat povestea vaporului si ca daca maine as castiga la Euromilion cateva milioane de euro, in secunda doi as plati 80 000 de mii sa cobor cu submarinul in Atlantic sa ii vad epava (stiu, sunt sarita!).
Va mai spun si ca singurul film la care am adormit la cinema a fost Avatar (desi,paradoxal, e facut de cel care a facut si Titanic). Recunosc ca, privindu-l ca productie, este un film foarte bun, insa nu se incadreaza in preferintele mele.
Sunt multe filme bune si mult mai multe slabe. Filmele nu trebuie judecate neaparat dupa gusturi. Gusturile nu se discuta, se stie. Dar trebuie sa recunoastem filmele bune, chiar daca nu se incadreaza in tiparele noaste. Ador filmul. Filmul mie imi face viata mai frumoasa: ma informeaza, ma relaxeaza, ma binedispune, ma face sa rad si uneori sa plang, imi da fiori, emotii. Traiesc cu fiecare film care il vad de la povesti de dragoste, la catastrofe si ma pierd intotdeauna in mijlocul actiunii. Visez, imi imaginez, traiesc. Este ca o poveste, in care inca mai cred, care ma vrajeste. Recunosc, sunt dependenta de filme.
Ah… cat de mult semanam la capitolul filme 🙂
O sa merg si eu sa vad Titanic in 3D, nu este filmul meu preferat, dar mi-a placut (l-am vazut de vreo 3-4, ori, prima data evident la cinema, eram in clasa a VII a) :))
As vrea sa merg si eu saptamana asta, dar sper sa fie si Clau in the mood :))
Da si eu eram prin clasa cred ca a-VIII-a cand am vazut prima data Titanicul :)! Poate m-a marcat asa tare si pt ca l-am vazut la o varsta la care ma impresiona orice. Prietenul meu clar nu este in the mood for Titanic :)) (mai ales ca afost inebunit de subiect) dar face parte din categoria celor ce merg obligat-fortat :)))
Ma bucur mult ca ai scris articolul asta, am o gramada de filme de vazut, stiu ca vor fi bune, am incredere in gusturile tale in materie de cinematografie 😛
Merci!!!! Sa le vezi…nu stiu daca iti vor place toate, dar cu siguranta majoritatea da, sunt convinsa 🙂