Toată vara, cât a fost cald și frumos, n-am ieșit nici măcar o dată cu trepiedul noaptea, sau pe înserat, să fac poze. În schimb, am ieșit acum, în noiembrie, când e frig și plouă aproape continuu. Încep să cred că dacă nu-nghet de frig, dacă picioarele nu-mi sunt leoarcă, la fel și aparatul, dacă Andrei nu-mi ține umbrela, sau dacă Azorel nu mă înjură în mintea lui, pe câinească, tremurând, parcă eu nu simt fiorul fotografiei trecându-mi prin vene.
