credeati, ca Metz nu are un centru vechi, brazdat de stradute inguste,
medievale? Ba, bineinteles ca are. Si inca cum. De fapt centrul asta vechi este
una dintre cele mai importante atractii din oras, pe unde roiesc cei mai multi
turisti. Nu stiu altii cum sunt si am mai zis asta, dar imi plac la nebunie
astfel de locuri si le caut si eu, peste tot pe unde merg.
fost intotdeauna fascinata de centrul vechi, inca de cand eram copil si nu arata
in halul in care arata acum. Bine, sa recunoastem in ultimii ani parca s-a mai
imbunatatit ceva, dar a fost o perioada in care se darama sub pasii
trecatorilor, daca va mai aduceti aminte. Doamne, ce pacat! Ce cladiri frumoase
sunt acolo, in coltul ala de Bucuresti, cata istorie si cate povesti se ascund dincolo
de terasele alea multe, dincolo de bere, tocuri inalte si fite de doi lei….
Hai ca m-a luat vorba si am deviat de la subiect. Cred ca undeva in strafundul
sufletului meu, mi-e tare dor de Bucuresti.
„vechiul Metz” sau Metz-ul medieval„
intai au fost celtii, in antichitate. Au venit peste ei romanii, care i-au
ocupat, dezvoltand astfel orasul, atat comercial, cat si cultural, asa cum au facut ei peste tot. Si asa au stat lucrurile, pana
cand au venit hunii si i-au dat foc. Ca sa vedeti, ce nebuni!
|
|
franci. S-au format regate, mai mari sau mai mici si tot ele s-au transformat, ca mai apoi sa cada, si asta doar din setea oamenilor de putere. Metz se guverna singur, dar condus de un episcop, care depindea si era pus acolo de Sfantul Imperiu Roman, un fel de urmas al Imperiului Roman din antichitate. Sub conducerea
episcopului, orasul se dezvolta din ce in ce mai mult, se restaureaza vechile cladiri si constructii romane, distruse de barbari, capata bogatie si putere. Uite asa se transforma intr-o adevarata capitala a artei, a muzici,
infiintandu-se scoli, magazine, ateliere. O adevarata cetate medievala.
|
|
|
|
|
|
Apar
mai apoi burghezii, familii patriciene de comercianti sau intreprinzatori, bogati si
puternici. Dupa un timp aceste familii burgheze castiga puterea, instaurandu-si
propria conducere asupra orasului. Orasul se mareste si se imbogateste din
comertul cu vin sau sare, crescatoriile de cai, sau comertul cu tesaturi
pretioase, vanzarea si confectionarea de armuri. Apar bancheri (sunt chiar curioasa cum arata o banca medievala!), toscani sau lombarzi, care au adus cu ei o bucatica de Italia in Metz si ma refer aici in special la arhitectura cladirilor. Majoritatea, din aceasta perioada, sunt construite de famiile patriciene
dupa moda italiana : turnuri inalte, temelie joasa, ziduri creponate. Toate erau bune si frumoase in Metz: piete largi, ce animau viata medievala, magazine, strazi pavate cu piatra, biserici inalte, scoli de arte si meserii. Dar ce credeti ca toate astea puteau dura mult?! Cum oamenii sunt insetati de putere, le clocotea sangele razboiului prin vene si nimeni nu era multumit, uite ca au aparut razboaiele dintre catolici si protestanti. Puteau ei sa stea in banca lor?!
 |
| Piata Saint Croix |
Asa ca, prins
intre Franta si Sfantul Imperiu Roman, in timpul diviziunilor dintre
catolici si protestanti, in urma unui acord incheiat de regele Henri al II– lea
al Frantei si protestantii germani, Metz este
anexat Frantei, in 1552, insa suveranitatea franceza nu va fi
recunoscuta oficial, decat in 1648. Astfel ca distractia si joaca cu
independenta a locuitorilor se sfarseste. Incet,
institutiile si formele administrative franceze le vor inlocui pe cele ale micii republici medievale, Metz
devenind intr-un final un adevarat oras francez. Dar ce credeti ca asta va dura mult? Restul povestii in manualele de istorie sau in articolul viitor….
|
|
|
|
|
|
Lasand lectia de istorie deoparte, partea medievala a Metz-ului arata dupa cum vedeti in poze: strazi pietonale inguste, majoritatea in panta, pentru ca piata centrala este in varful unei coline, cafenele, restaurante, terase si mici buticuri, in special artizanale. Piata Sainte Croix era cica centrul social atunci, in timp ce Piata Saint Louis centrul comercial, unde erau majoritatea micilor intreprinzatori, bancheri, sau mestesugari. Exista
o legenda care spune ca un comerciat de sub arcadele pietei Saint Louis nu a
acceptat niciodata anexarea orasului la Germania, care oricum se va intampla mai tarziu, asa ca protesta tot timpul. Dupa indelungi revolte si
amenzi primite, pentru a-si arata impotrivirea, isi va orna fatada cladirii
cu o mana deschisa, ca toata lumea sa isi amineasca si sa stie de actul sau de revolta.
 |
| Piata Saint Louis cu cladirile in arcade construite dupa moda italiana. |
 |
| biserica Sainte Ségolène |
In schimb, Piata Jeanne d’Arc, era centru religios si spiritual, acolo inaltandu-se biserica Sainte
Ségolène, total transformata in anii 1800, pentru a
deveni monumentul neo-gotic actual. Adaposteste cele mai vechi vitralii din Metz. Din pacate era inchisa, deci nu am reusit sa
le vad.
|
|
|
|
|
|
plac zonele medievale ale oraselor prin care trec. Nu stiu, dar te fac parca sa
visezi la perioada aia veche, desprinsa din povesti, sau din filme, dupa caz, cu domnite si cavaleri
calare. Este interesant, insa cu
siguranta nu mi-ar fi placut sa traiesc atunci, cand se practica ghilotina si toata lumea era la cheremul regelui, depinde cum se trezea el dimineata si cui mai dorea sa taie capul. Dar imi place sa imi inchipui si sa
visez la povesti frumoase. De fapt, nu mi-ar fi placut sa traiesc in nici o perioada de-alungul
istoriei, cu toate ca sunt o visatoare incurabila, decat cea moderna in care traiesc acum. Culmea!
mirosul ala de vechi si sa visez la lumea de-demult, la pasii celor ce au trecut cu sute de ani in urma pe acolo. Ma fascineaza. Toate astea mi-au facut dor, ca atunci cand vin in Romania, cu prima ocazie, care va fi cel mai probabil la iarna, sa mai vizitez odata Sighisoara, Brasov si Sibiu. Ca si noi avem strazi medievale faine, cetati, castele, nu numai francezii!
va plac zonele medievale ale oraselor ? Centrele vechi, cu
labirinturi de strazi inguste, pline de istorie si brazdate de cafenele si terase ?
Minunat orăşelul ăsta prin care te plimbi tu acum, multe locuri frumoase mai sunt şi în Franţa… Apropo de ale noastre, e frumos în Sighi oricând, dar totuşi încearcă şi tu să ajungi ca tot omul vara 🙂
:)) da asa este…asa am zis si eu ultima data cand am fost la Sighisoara in februarie si am inghetat de frig….
nu am fost în Metz… oooo si câte minunatii nu sunt înca de vazut!
Ma bucur ca m-ai luat la plimbare, altfel astazi nu ieseam din casa :))
Lista mea, cu cele mai frumoase orase medievale: Verona, Salzburg, Augsburg, Nürnberg, Regensburg, München, Sibiu, Sighisoara, Bremen… nu neaparat în ordinea aceasta 🙂 Despre aproape toate am scris si eu mini-reportaje 🙂
Sa ai o vara minunata, cu cat mai multe excursii!
Carmen merci pentru vizita si ma bucur ca ti-a placut plimbarea prin Metz. Offf Verona…visez la ea de ceva vreme!! Si de asemenea orasele germane stiu ca au strazi medievale foarte faine.O vara minunata si tie iti doresc!
Valeleu! Ca fain e si Metz-ul asta! Cel putin, pasajul de sub case m-a dat pe spate. Esti o norocoasa ca te poti plimba printr-un asemenea oras.
P.S. Am o curiozitate: noul tau nume de familie, cum se citeste? Cum se scrie sau "Te"?:D
Merci Anda! E un oras fain intr-adevar..acum abia astept sa vin in vacanta in Romania sa revad Sibiul, Sighisoara, Brasovul..nu stiu de ce dar mi s-a facut dor…si ati contribuit si voi cu povestile voastre faine despre Romania. Numele meu se citeste exact cum se scrie: Tais ;)! Stiu nu suna prea romanesc, dar tot roman este si sotul ;).
Ce rau imi pare ca mereu cand am trecut prin Metz n-am dat stat sa-l vizitez. Arata foarte interesant si sper sa am ocazia de a ma plimba prin el vara asta.
Daca mai ajungi prin zona, nu trebuie ratat clar! Nici eu nu aveam cine stie ce asteptari cand am ajuns aici, dar am ramas placut impresionata de ce am gasit ;)!
Si mie imi plac zonele medievale ale oraselor, cred ca e putin spus imi plac, le ador si visez sa locuiesc intr-un orasel cu un centru istoric complex… Sa ratacesc pe stradute este pasiunea mea numarul 1 cand ajung undeva… Iar Metz-ul asta e fain rau…
Cat despre Sighisoara si Sibiu sunt orasele mele preferate din Romania, apoi vin la egalitate Clujul si Brasovul. Insa si Timisoara are ceva frumos de aratat. Curioasa sunt de Iasi si de Craiova pe care nu le-am vazut, dar multi mi-au spus ca nu se pot compara cu orasele cu iz sasesc din Transilvania.
Iarna asta cand ajung in tara sigur fac o vizita prin Brasov, Sibiu, Sighisoara..;poate ajung chiar si pe la Cluj, ca acolo n-am fost niciodata. E mai frumos vara, sunt convinsa, dar asta este acum…imi potolesc putin dorul pana data viitoare cand ajung in Romania intr-o vara. Orasele din Transilvania sunt superbe! Tuturor celor de aici le-am recomandat sa nu rateze Transilvania, daca ajung vreodata prin Romania, le-am adus poze, calendare, vederi, ca sa vada si ei tara mea dincolo de conationalii care cersesc pe aici pe strazi. Esti foarte norocoasa sa locuiesti la Cluj ;)!
Da, mersi fain 🙂 Ma bucur sincer ca am sansa sa locuiesc in Cluj, nu stiu daca va fi pentru totdeauna, dar ma bucur mult ca deocamdata sunt aici. Mi-a placut Clujul de cand ma stiu si nici nu se putea sa ajung intr-un oras din Romania care sa-mi poate oferi mai multe ca si Clujul… Chiar de-ar fi sa ma mut maine de aici, ori peste 10, 20 ani tot i-as duce dorul, de cativa ani e parte din mine.
Daca treci pe la Cluj da neaparat un semn, sa ne intalmin si sa ne cunoastem si in real life :*
E un lucru mare daca iti place orasul in care locuiesti. Cred ca asta face viata un pic mai usoara, decat sa locuiesti intr-un oras care sa il simti strain. Cu siguranta daca ajung la cluj iti dau un semn sa ne vedem :*!
Noi de fiecare data cand vizitam orase noi cautam Centrul Vechi, pentru a vedea istoria fiecarui oras :D.
Da sunt interesante centrele vechi, medievale…au un farmec aparte,te fac sa visezi parca….
Sunt minunate fotografiile tale, nu ma pot opri din a le admira. 🙂 Cred ca i-am innebunit pe cititorii blogului meu cu povesti despre stradute inguste si misterioase si orase medievale. Preferatele mele, dintre cele vizitate, sunt Bruges si Girona. 🙂
Multumesc Nice! Tot aud de Bruges, inseamna ca e chiar fain. Poate ajung si eu intr-o zi curand pe acolo. O sa arunc o privire pe la povestile tale de pe blog!
Uuu ce frumos! Si eu ador stradutele mici si inguste care pastreaza atata istorie in ele! Minunat!
Merci! Da, si unii le pastreaza atat de bine…Nu ma asteptam sa gasesc la Metz un centru vechi asa frumos si bine intretinut.
Merci Larisa pt. calatoria prezentata cu mult har si bonomie.Te inbratisez cu drag si toate bune!
Placerea este de partea mea! Ma bucur ca ti-a placut plimbarea "virtuala" :). Toate cele bune.