Pentru ca in ultima vreme nu am mai mers pe munte, pentru ca incep sa uit cum este sa respiri aer curat si sa stai intins pe iarba verde, pentru ca ma bronzez artificial si nu la soare, pentru ca am incepu sa mananc ca un porc si pentru ca nu am multe activitati recreative si mai ales pentru ca suma viciilor este constanta mi-am descoperit o noua pasiune: devorez filme.
Filme dimineata, filme seara, filme, filme, filme. Daca si la servici m-asi putea uita la filme ar fi perfect. Sau poate noaptea in somn. In ultima vreme am vazut mai multe filme decat vazusem pana acum in toata viata mea. Nu ma plictisesc. Nu ma satur. Uneori acasa, alteori la cinema, doar filme sa fie. Noi, vechi chiar nu are nici cea mai mica importanta. Sincera sa fiu niciodata nu mi-au placut at gen de filme, decat cele romantice. Reprim violenta, asa ca nu m-am dat niciodata in vant dupa filmele de actiune.
Nu inteleg placerea de a vedea filme in care oamenii se lupta, in care oamenii mor, in care oamenii se impusca intre ei. Imi plac filmele la care nu trebuie sa gandesti prea mult pentru a le intelege. Gandesc destul in viata de zi cu zi, sau nu :)), dar in fine, prefer un film care sa ma relaxeze, sa ma bine-dispuna. Imi palc comediile. Filmele la care ma tavalesc pe jos de ras sau cel putin cele cu momente comice. Imi plac la fel de mult povestile. Desi sunt un om in toata firea, imi plac povestile. Si inca cred ca exista. Si da…cred in Mos Craciun :))). Sunt un copil naiv si nu vreau sa ma schimb. Desi din cauza naivitatii m-am luat-o de multe ori. Si sunt sigura ca o sa mai mi-o iau inca de multe ori de la viata, dar nu-mi pasa.
Cand eram mai mica am citit intr-o carte ca „Noi oamenii trebuie sa fin ceea ce facem noi insine din noi nu ceea ce fac imprejurarile din noi” sau ma rog ceva de genul. Si am crezut. Si am aplicat. Sunt un om naiv care crede in povesti. Crede in oameni buni, crede in destin si crede in dragoste. Bineinteles ca si aici mi-am luat-o de multe ori. Dar nu conteaza prea mult. Eu continui sa cred in dragoste. Sunt o visatoare in sufletul meu si imi place sa fiu asa. Sunt idealista. Si nu vreau sa ma schimb. Si nici incercarile grele cu care m-a lovit pana acum viata nu au reusit sa ma schimbe. Am ramas la fel. Am plans ,am spart, am rabufnit…dar mi-a trecut. Si am ramas aceeasi fire vesela, romantica, care crede in povesti, in oameni buni si in dragoste.
Revenind la filme…..da..imi plac filmele frumoase. Filmele care te fac sa visezi. Filmele care iti dau speranta ca viata poate fi frumoasa. Si viata da este frumosa. Este frumoasa daca noi vrem ca ea sa fie frumoasa. Daca privim partea plina a paharului. Tot cand eram mai mica am citit undeva ca fericirea nu vine din lucrurile marete care de multe ori asteptam sa se intample. S-ar putea sa nu se intample niciodata. Ci fericirea vine din micile momente frumoase care se intampla in fiecare zi. Totul este ca noi sa le vedem. sa le traim si sa le apreciem.
Da…imi plac filmele cu oameni buni si frumosi. Filmele care te rapesc din realitate gri si te duc undeva departe ..chiar daca este doar pentru 2 ore.
Astazi am vazut The Notebook ….merita vazut..doar de cei care se regasesc in ce am scris mai sus.
Anonim says
Miauuu :p frumos spus 🙂
Renutzu says
eu ador desenele animate si sa-mi citeasca cineva povesti!