Că să nu ne plimbăm aiurea, deși merge și așa, mi-am scos de pe internet o hartă cu o drumeție tematică ce acoperea o mare parte din oraș și mai ales din centru său istoric, plimbare pe care o redau pozele de mai jos.
În concluzie Blois mi-a plăcut tare. Mi-am promis că revin la vară, cred că orașul este mult mai drăguț când vegetația abundă, iar cerul este senin. N-ar fi greu, vorba aia, locuiesc aproape, iar trenul mă lasă în fix 16 minute în centrul urbei. Mai rapid decât mașina.
Vis-à-vis de fațada François I a castelului, ocupând locul fostelor
sale grădini, se găsește un parc contemporan realizat în 4 terase:
jardin des Simples, jardin des Fleurs Royales, jardin des Lices și
bastion du Roy. Nu-i nimic de văzut în ele iarna 🙁
Vedere din Place du Château asupra orașului, centrului istoric și Bisericii Saint Nicolas.
din Place du Château. Unul dintre aspectele care mi-au plăcut cel mai
mult la Blois au fost diferențele de nivel, orașul fiind construit în
terase, nici n-ai crede că suntem totuși la câmpie.
a fost edificată între secolele XII-XIII pe vestigiile unei foste
abații benedicte și reprezintă ca stil architectural o trecere reușită
de la stilul roma, la stilul gotic.
***
Info utile pentru cei care ajung pe aici și plănuiesc să meargă în zonă găsiți pe site-ul oficiului de turism Blois-Chambord, și apropo de castelul Chambord, există un autobuz navetă care ajunge la el. Info AICI.
Plimbarea tematică pe care am făcut-o eu am luat-o de AICI (e prima din listă), dar există mai multe plimbări tematice pe site-ul oficiului de turism de mai sus, ba mai mult, vă puteți descărca una dintre aplicațiile pentru smartphone sau tabletă: Visit Blois (propusă de primărie) sau Blois-Chambord (propusă de oficiul de turism), care conțin informații utile despre ce să vizitezi, ce să faci, unde să mănânci, sau să te cazezi.
Ce plimbare placute ne-ai oferit! Semeni foarte mult cu mama,parca sunteti surori. O seara buna!
Multumesc, ma bucur ca v-a placut plimbarea!
Ni s-a mai spus ca semanam, deci asa o fi 😉
Va imbratisez cu drag!
foarte fain! mai ales scarile alea si stradutele pietruite. despre vreme numai de bine, ca tot ziceai tu ca vine uragunul, chiar vine. in UK e avertizare, inclusiv pentru Londra, de zapada, gheata, vant, ploaie. si stii ca s darnici englezii, trimit si peste canal :-p
E dragut orasul si asta tocmai pentru ca din cauza treptelor si a teraslor nu pare deloc un oras de campie. Iti dai seama, eu ma visam chiar la munte :p
Draguti si englezii ce sa zic, de data asta as fi preferat sa fie mai zgarciti :))
Incerc sa imi imaginez cum va arata in primavara-vara, frunzulite verzi, floricele, daca mai apare si soarele, pffai! :))
…sau chiar si toamna, cand toata natura este colorata.
Sper sa mai ajung si-n restul anotimpurilor. Am avut ghinion de o zi mohorata, daca s-ar fi aratat soarele atmosfera ar fi fost mai vesela 🙁
Rue des trois Marchandes e una din cele mai frumoase stradute din cate am vazut pe blogul tau. Are un sarm aparte.
Chiar si fara soare cred ca ati avut o plimbare pe cinste.
Si mie mi-a placut! Era mai bine daca era soare, dar asta este, n-a fost rau nici asa. Imi pare rau ca biciclistul este un pic miscat. Pana am scos eu aparatul s-a si departat :))
Fotografiile sunt foarte reusite, expresive. Am insa asa un sentiment cand ma uit la ele, nu stiu exact cum sa descriu, parca am mai vazut undeva acele locuri. :)) Evident ca tot pe blogul tau… Cladirile, acoperisurile, zidurile, arhitectura,culorile seamana foarte mult. Ceva e la fel. Nu stiu ce. Poate e doar o impresie. O parere…
Oricum ar fi tot frumoase raman. Asa frantuzesti. Elegante, chic. 😀
Da, stiu, vremea mohorata trebuie sa fie. Era este prezenta in toate pozele 😀
Glumesc 🙂
Arhitectura este asemanatoare, nu sunt mari diferente. Dar sunt interesante fiecare in felel lor
O să mă repet: Au aşa un farmec aşezările acestea relativ mici, încărcate de istorie…!
Admir în voie fotografiile şi vorbesc mai puţin…
Ioana
Au un farmec aparte intr-adevar. Ma bucur ca iti plac 😉
Va salut cu drag, intr-adevar farmecul consider ca vine si de la istorie, de la minunatele povesti de dragoste, ura, rivalitate, care "insotesc" peretii acestor minunate constructii arhitecturale. Eu de curand am vizitat castelul Cantacuzino din Busteni, pentru prima oara insa, definitiv, mi-am propus sa mai revin deoarece ca si in cazul castelului Blois ai ce vedea si admira. Toate cele bune!
Intr-adevar multe povesti se ascund in spatele acestor ziduri si poate ca fara ele acestea ar ramane doar niste … ziduri.
Desi am fost de multe ori in Busteni, niciodata n-am mers sa vizitez castelul Cantacuzino. Poate data viitoare, cred ca merita din plin.
ce vreme groaznica! ma bucur ca nu te-a speriat si ca ai iesit cu aparatul foto în mâna. Multumim pentru plimbare!
Da, din pacate nu prea era vreme de plimbare. Dar parca nici acasa n-as fi stat :). Sper sa revin la vara…
Duminica placuta in continuare!