Pentru unii primăvara începe la echinocțiu ceea ce astronomic e cât se poate de adevărat. Pentru mine primăvara a început mereu la 1 martie, odată cu mărțișoarele și primii ghiocei. Eh, aici nu avem mărtișoare, iar ghioceii sunt deja amintire, dar nu-i bai, indiferent de schimbările climatice nu pot să nu mă bucur și nu-i urez bun venit acestei minunate luni martie. Mai ales că a sosit cu o nesperată mini-excursie în sudul Franței, astfel că mi-am petrecut ultima zi de februarie pe plaja din Toulon și prima zi de martie plimbându-mă prin Avignon. Dar despre  toate acestea vă voi povesti altădată, acum vreau să vă fac câteva urări, să vă doresc o primăvară bună, exact așa cum v-o doriți voi, plină de bucurii și realizări pe toate planurile și să vă povestesc despre proiectele mele … primăvăratice. Și nu, nu le-am uitat pe cele de la început de an, ba chiar le țin pe cât pot, cu regimul ăla preponderent vegetarian stau cam rău, hîmmm… 






Pentru primăvara aceasta îmi propun: 

Să învăț să cos. Nu radeți! Am cochetat cu cusutul de mână acum ceva vreme, chestii ușoare: mai o modificare la o fustă, mai o strâmtare la o rochie, un tiv, un fermoar, chestii de genul. M-a tentat și mai mult, dar ba n-am avut timp, ba n-am avut dispoziție și cel mai important, n-am avut mașină de cusut, lucru care s-a rezolvat de altfel anul trecut când ne-am cumpărat una. Cu toate acestea, de atunci și până astăzi, nu numai că n-am învățat nimic, dar nici nu m-am atins de ea, al meu soț a fost mai degrabă cel care s-a mai îndeletnicit cu cusutul. Dar mi-am propus să mă apuc de treabă, în primă fază studiind manualul mașinăriei pentru a învăța cum să o mânuiesc. Apoi, poate o să-mi procur vreo carte de specialitate, am răsfoit câteva la librărie, genul de cărți « primii pași în … » care explică ca la proști tot ce trebuie să știi și de unde să începi. Firește, nu intenționez să ajung urmașa lui Chanel, nici să fac meserie din asta, dar la mici retușuri în casă, o față de masă sau de pernă, o fustă chiar, cred că m-aș descurca. 

Să ies mai des cu bicicleta. Recunosc, anul trecut am cam lenevit la capitolul ăsta, însă primăvara asta vreau să mă mobilizez. Scuza mea este că nu prea am cu cine, dar firește că este doar o scuză, aș putea ieși foarte bine și singură, pista Loire à vélo e peste drum de casă și este suficient de populată cât să nu-mi fie teamă. Plus că nu traversează chiar mijlocul sălbăticiei, parcursul din Amboise spre Tours este chiar frumos, pista este bine amenajată, aș putea chiar să-l iau și pe Azorel în coș să-mi țină companie. Ca să nu mai zic că mai sunt și alte trasee simpatice pe malul Loarei sau prin comunele vecine, motivație să fie că de biciclit aș avea unde. În plus, aș putea profita să fac poze, pentru că următoarea hotărâre pe listă este … 
  
Să fotografiez mai mult, pentru că anul trecut nu numai că am fotografiat mai puțin, dar am impresia că în loc să avansez m-am prostit, pozele făcute mi se par mult mai slabe decât cele din 2013-2014. După cum v-am povestit și-n alte rânduri, să fotografiez este pentru mine o activitate plăcută de timp liber, o pasiune ce mă relaxează și mă deconectează de la realitatea din jur, nu sunt fotograf profesionist și nici nu m-am gândit vreodată să fac asta. În 2013-2014 am fotografiat foarte mult. Poate că și aparatul primit atunci m-a determinat să perseverze, m-a motivat și m-a făcut să iau această pasiune în serios. Am fotografiat nu numai în vacanțe sau în excursiile din împrejurimi, ci am avut o mulțime de ieșiri pur fotografice, mai aproape sau mai departe de casă, m-am documentat, am citit câteva cărți, am vizionat ceva filmulețe pe internet. Nu știu dacă anul trecut a fost doar entuziasmul care a scăzut, sau poate doar o chestiune de timp sau de stare, dar n-am mai făcut nimic din toate acestea, pozele pe care le-am făcut sunt doar din vacanțe sau din ieșirile prin regiune. Ah da, și din grădină! Apropo de grădină… 

Să perseverez cu grădinăritul. Iarna aceasta am studiat câteva cărți, plus mai multe site-uri și filmulețe pe internet. Mi-am luat chiar notițe pe caiet, mi-am desenat planuri și tabele, am studiat ceva mai mult despre grădinăritul ecologic, insistând pe grădina de legume bio mai exact, astfel că s-a făcut ceva lumină în mintea mea referitor la acest concept. O să radeți probabil, dar mă pasionează și mă preocupă mai mult grădina de legume decât cea ornamentală, zău că nu știu de unde această înclinație a mea pentru legumicultură. Nebănuite sunt orientările noastre, dar nu-i rău, grădinăritul este până la urmă o activitate plăcută de timp liber, o îndeletnicire care implică mișcare în aer curat, așa că de ce nu, dacă tot am ditamai curtea. 

Și desigur, proiectul meu prezent în toate planurile, pe care cel mai probabil într-o zi o să mi-l scriu în frunte sau o să-l zugrăvesc pe perete… 
  
Să gătesc mai mult și să mănânc cât mai sănătos, zău că într-un final va deveni un scop în viață. Vreau să valorific mai eficient tot ce cumpăr și ce am în frigider, să nu mai arunc alimente și să variez cât mai multe ingrediente, în special legume și fructe. Stau bine cu gătitul, ba chiar anul ăsta stau mai bine decât cel trecut, cel trecut mai bine decât cel dinainte, tind să cred astfel că sunt pe drumul cel bun. Am început să încerc ceva mai multe rețete noi, le-am îmbunătățit pe cele vechi, am diversificat, am introdus alimente noi, uneori am mai sărit limita, recunosc, mai ales când a fost vorba de ieșiri în oraș sau excursii (vă rog nu mă întrebați ce am mâncat săptămâna asta în sudul Franței!), dar per-ansamblu mâcăm mai echilibrat, mai proaspăt și mai variat.  
  
  
Voi ce v-ați propus pentru primăvara asta? 
Étiquettes : , ,